@BlankCd, nu am inteles care din capitole urmatoare le vrei traduse:
Cap. XI - LES NOMADES / NOMAZII (TIGANII)
Cap. XXIX - CHAPELLE-AUX-MURES / CHAPELLE-AUX-MURES
Cap. XXXIX – LES PERSONGES DE LA NOCE / PERSONAJELE DE LA NUNTA (NUNTASII)
Cap. XXXVII - LES FIANÇAILLES / LOGODNA (ANGAJAMENTUL)
Sigur primele doua. Al III-lea specifica-l.
La inceput am crezut ca-i floare la ureche, dar cand nu stii actiunea, vezi ca textul nu prea are sens. Am observat ca in mintea mea am doua harduri, unul in care stiu numai romana si unul in care stiu numai franceza, corespondenta intre ele dureaza.
Acuma nu prea am timp, asa ca eu zic sa pui textul cum il ai si apoi sa adaugi restul, cred ca pe la mijlocul lui ianuarie 2011.
Ca un test, dupa 58 min.:
--------------------------------------------------------------------------------------
XI
NOMAZII (ŢIGANII)
Nomazii (Ţiganii) după răpirea şi jefuirea micuţei Rolande au trebuit să ridice tabăra şi să părăsească zona imediat după jaf, prinţul Montcapet este cunoscut pentru abominabilele mistificări (farse).
Ei aveau fără îndoială, motive întemeiate, ca în mod excepţional, să evite capitala, deoarece ei au descris un cerc larg în jur, fără a se apropia prea mult.
Aşa că au plecat la Mantes, şi de acolo la Evreux.
Apoi au cobarat spre centru, au mers la Tours, Angers, Poitiers,
Angouleme, şi în cele din urmă au ajuns la Bordeaux. Acesta a fost ultimul oraş prin care au trecut, în care au ajuns [fost recunoscuţi (apreciaţi)] pe cheltuiala lor, un dicton popular spune:
«Necinstea nu câştigă niciodată.»
Până atunci, tatăl, şeful bandei, a fost prudent, abţinându-se cu grijă de a
încerca să scăpe de bijuteriile furate de la Rolande, bijuterii care valorau o avere, aşa cum le-a evaluat dintr-o aruncătură de ochi.
Sosind în capitala Guianei, oraş foarte important, el a crezut că ar putea risca,
fără pericol pentru el şi acţionă.
El alese, din rândul pietrelor preţioase, una care părea să aibă o valoare mai mică şi se duse s-o valorifice la un evreu despre care auzise că avea clienţi din rândul jefuitorilor.
Evreul nu a estimat prea mult bijuteria, o aruncătură de ochi a fost suficientă.
El o cântări în mâna sa osoasă, spunând cu o voce blândă, care avea înainte de toate ceva tracasant:
- Zece scuzi dubli. Este tot ce-ţi pot oferi pe această piatră.
- Altceva (Nu se poate)! Zise bătrânul nomad (ţigan) sufocat de indignare, face o mie de livre pe puţin.
Umbra unui zâmbet îi traversă buzele şi evreul zise:
- O mie de livre, este exagerat, cu toate acestea, eu sunt gata să plătesc jumătate din această sumă.
- Cinci sute de livre, specifică nomadul (ţiganul) gata să accepte.
- Cinci sute de livre, a confirmat evreul care a zâmbit cu un rânjet tulburător.
Şi a adăugat cu un aer detaşat:
- În cazul în care tu-mi oferi dovada deţinerii legale a acestei bijuterie.
----------------------------------------------------------------
Textul trebuie adaptat de cineva care cunoaste actiunea, de exemplu:
- Se intelege ca Rolande a fost si rapita si jefuita;
- Ce rol are printul Montcapet?;
- Actiunea se petrece in Franta, de unde a aparut capitala Guianei?, etc.
Observ ca Zevaco are un stil ce se apropie de Creanga.
Bafta!
|
