ConnieG
Membru Senior
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 14 ani
|
|
═════ TOPIC ÎNREGISTRAT ═════
Mergi la Catalog ►► Biblioteca R.I.
Theodor Constantin (21 noiembrie 1910, Brăila - 29 august 1975, Bucureşti)
Theodor Constantin s-a născut la Brăila (oraşul de pe Dunăre unde se desfăşoară acţiunea romanelor din seria Trustul Nebel), în 1910. Rămas orfan de tată la vârsta de 7 ani, autorul şi-a trăit copilăria între zidurile unui orfelinat, unde mama sa a fost nevoită să-l abandoneze, deoarece nu mai putea să-l crească. Experienţa avută între zidurile reci ale instituţiei l-a ambiţionat şi l-a întărit pentru tot ceea ce a trăit mai apoi în viaţă: războiul cu ororile sale, deportarea iubitei în Transnistria, lupta pentru afirmare şi chiar nerecunoştinţa unui fiu rebel.
A debutat ca licean în revista brăileană „Luceafărul literar şi artistic", iar editorial la Cernăuţi, cu placheta de versuri Stanţe pentru nemurirea altora (1934) . A absolvit Facultatea de Filosofie din Cernăuţi, după care a lucrat în calitate de corector la Editura „Cugetarea", între 1939 şi 1946.
Debutul propriu-zis al lui Theodor Constantin în literatură a avut loc în 1939, cu un volum de nuvele fantastice. Bucuria succesului lui a fost însă de scurtă durată, fiind umbrită de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. Revenit acasă după terminarea războiului, autorul s-a refugiat în literatura de spionaj pentru a evita pe cât posibil datoria faţă de partid, care-i cerea să elogieze figurile marcante ale nomenclaturii.
A fost director în Ministerul Culturii (1952-1955), director al Editurii Ştiinţifice (1955-1958), apoi redactor-şef al Editurii Tineretului (1958-1960).
"Intelectual cu două facultăţi", cum adesea se făcea referire la el, Theodor Constantin se descurcă bine în mai multe limbi străine. Eroii săi, în loc să vorbească într-o limbă românescă tradusă, vorbeau în limba lor originară: greacă, franceză, engleză, germană şi chiar poloneză.
La miezul nopţii va cădea o stea (1957) , reeditat de multe ori şi tradus în numeroase limbi, este romanul de gen poliţist care îi va aduce notorietatea şi îl va consacra în conştiinţa publicului ca autor, prolific, de romane poliţiste, senzaţionale şi de aventuri.
În numeroasele cărţi ce vor urma, într-un stil cursiv, de roman popular, uşor ironic, Constantin foloseşte toată recuzita genului, fără a renunţa la predilecţia din tinereţe pentru erotism şi psihisme, căci, aşa cum remarca Ion Vartic, în toate scrierile sale, „sub trama poliţistă transpare interesul acut pentru analiza unor psihologii anxioase şi a delirului halucinatoriu".
--------------------------------
La opt ani de la moartea scriitorului Theodor Constantin, destinul fiului pare o scenă desprinsă din romanele acestuia, astfel încât episodul merită povestit. În 1983, după absolvirea facultăţii, Horia, proaspăt regizor, a plecat în RDG pentru a participa la Festivalul de Film de la Oberhausen. Interesul pentru o colaborare arătat de un producător italian îl determină să ceară autorităţilor române prelungirea vizei, dar este refuzat şi devine transfug. Ajuns în Italia, Comunitatea evreiască îi oferă un adăpost temporar la Roma. În seara dinaintea plecării în Canada, imediat după obţinerea vizei, şi-a sunat mama, spunându-i că pleacă definitiv. La doar câteva ore a fost găsit mort în faţa locuinţei, căzut de la etajul 6, având în buzunar paşaportul cu viza de Canada. Avea doar 32 de ani.
La aflarea veştii, Clara Constantin, soţia autorului, a făcut toate demersurile să ajungă în Italia. După trei zile pe drum, obligată să plece cu trenul, fiindu-i imposibil să obţină bilet de avion, în gara din Roma a fost aşteptată de două persoane care şi-au oferit serviciile pentru repatrierea fiului. După o cafea băută în compania lor, s-a trezit la spital trei zile mai târziu. Horia era deja înmormântat şi a nu putut să vadă decât o piatră funerară. Drama doamnei Constantin a continuat toată viaţa. Horia, la plecarea din ţară, i-a spus: „dacă vei auzi ceva rău despre mine, că am murit, să nu crezi“. Astfel, mama tresărea de fiecare dată când suna cineva la uşă, aşteptând să-i deschidă fiului ei. La începutul anilor `90, Clara a început să facă cercetări în încercarea de a afla adevărul, dar o persoană care a vizitat-o acasă, spunând că este de la Ministerul de Interne, a sfătuit-o să renunţe. Moartea unicului fiu al lui Theodor Constantin este cel puţin ciudată, aşa cum declara şi presa din acea perioadă, mari suspiciuni planând asupra Securităţii.
Modificat de ConnieG (acum 1 an)
_______________________________________
Zâmbește, mâine va fi mai rău!
|
|
![[b] theodor constantin romane politiste theodor constantin doamna 0.9.9 -fisiere doc, docx- pdf](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/ok_1340560.jpg)
. La cum arată, cred că 0.5 
.![[b] theodor constantin romane politiste theodor constantin asta seara, 0.9 -fisiere doc, docx- pdf](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/ok_1341269.jpg)
![[b] theodor constantin romane politiste theodor constantin muntele mortii constantin cel mai lung](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/ok_1342064.jpg)
![[b] theodor constantin romane politiste theodor constantin crizanteme pentru erna v0.9poate face](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/ok_1343428.jpg)
![[b] theodor constantin romane politiste făcut și contra (pdf control) și două](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/ok_1348518.jpg)
![[b] theodor constantin romane politiste contra (pdf control) vol. 2link:](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/ok_1348527.jpg)
