Seven
Moderator
 Din: Ţara Perfectului Simplu
Inregistrat: acum 14 ani
|
|
JUNEŢEA REGELUI HENRIC – o altfel de carte…
Îmi cer scuze pentru faptul că această postare conţine foarte multe cuvinte dar niciun link. Cine va avea răbdarea să citească, poate că va fi de acord că nu puteam pune pur şi simplu un link fără a da câteva explicaţii.
„O altfel de e-carte” în înţelesul forumului nostru este acel gen de artă, relativ nou, care împleteşte criteriile unei cărţi digitale cu un gen de artă plastică, reuşind să ne prezinte o carte ca o expoziţie, în care fiecare pagină este în fapt un tablou.
„O altfel de e-carte” este o carte de colecţie, este ceva mult mai mult decât o carte digitală şi, pe de altă parte, e altceva decât o carte digitală.
De ceva timp, forumul nostru este un Montparnasse al aceste forme de artă. Ca şi în adevăratul Montparnasse, cel din Paris, şi aici pe forum mulţi încearcă şi doar unii reuşesc.
JUNEŢEA REGELUI HENRIC este o altfel de carte, dar nu are nicio legătură cu forma de artă menţionată mai sus. Ea este „altfel” din cu totul alte motive.
Juneţea este o carte uşoară, fără pretenţii. Se citeşte uşor şi dă o stare de bună dispoziţie. E un instrument la îndemână pentru relaxare.
Juneţea este o istorie romanţată a vieţii regelui Henric al IV-lea al Franţei, primul rege din familia de Bourbon, scrisă de un autor care, pur şi simplu, l-a iubit pe regele gascon coborât din munţii Pirinei.
Dacă Michel Zevaco, atunci când se referă la Henric IV foloseşte mai multe cuvinte critice, decât laudative, Ponson de Terrail îi scoate permanent în evidenţă calităţile şi îi diminuează fiecare defect, astfel că citind cartea te transformi destul de repede într-un fel de cavaler şi prieten al regelui, te bucuri de reuşitele sale şi suferi alături de el atunci când regele înfruntă necazuri.
Juneţea e o carte de capă şi spadă, cu foarte multe aventuri şi multe poveşti de dragoste. Deşi aventurile personajelor noastre au loc în perioada sângeroaselor războaie religioase din Franţa medievală, cartea nu este totuşi una sângeroasă, ci chiar are un aer uşor comic, fără să aibă persoanaje hidoase.
JUNEŢEA REGELUI HENRIC este un ciclu în 6 părţi, publicat în Franţa în 3 mari volume [Vol.1 = 620pag, Vol.2 = 678 pag, Vol3 = 1070 pag].
Primele două volume, ce cuprind părţile 1-3, au fost lucrate după scanul unor cărţi tipărite în România în urmă cu circa 130 de ani.
Volumul 3 [părţile 4-6] sau cea de-a doua jumătate a cărţii n-a putut fi găsită în limba română. Nu ştim exact dacă a fost sau nu tipărită.
Pentru aceste ultime părţi ne-am înhămat la o încercare de traducere, dar acest lucru va dura mult timp, deoarece suntem nişte bieţi amatori, iar cărţile după care se face traducerea au fost tipărite în Franţa în perioada 1866–1886, fapt ce face şi mai grea traducerea. E uşor de bănuit că şi în limba franceză lucrurile au avut loc multe schimbări în această perioadă, aşa cum şi în limba română textul din 1879 este foarte-foarte greu de citit şi pe alocuri chiar de neînţeles astăzi.
Deocamdată vorbim despre primele 3 părţi, adică primele două volume. Aceste părţi au fost structurate în 6 episoade, deci vom avea 6 fişiere care conţin un număr de circa 180, 255, 165, 185, 190, 240 pagini format A5, Bookman Old Style 11.
O altfel de carte…
Pur şi simplu ceea ce vă propunem e ceva „altfel” pentru că nu e o reproducere digitală fidelă a unui scan… nu este nici o traducere în sensul obişnuit al cuvântului, nu este o creaţie personală a unui autor şi nici o formă de adaptare profesională a unui text.
Este câte puţin din toate astea.
■ Cartea este lucrată după un scan…
Prietena noastră, Lauriana38 ne-a pus la dispoziţie scanul primelor două volume, tipărite în România în urmă cu peste 130 de ani, mai exact în 1879 şi 1880.
■ Cartea nu este o redare fidelă a scanului din mai multe motive:
Nu am putut reda în mod fidel scanul original pentru că această carte a fost tipărită în perioada de trecere de la grafia chirilică la cea latină, în care alfabetul respectiv românesc avea mult mai multe caractere decât cele pe care le folosim astăzi, cuvintele aveau o altă formă – majoritatea terminaţiilor de atunci nu se mai folosesc astăzi, multe cuvinte folosite în carte au astăzi un alt sens ori pur şi simplu nu mai există, astfel că faţă de forma originală a trebuit să facem foarte multe modificări.
Încerc foarte pe scurt să redau doar câteva dintre etapele parcurse până la forma pe care o vom posta până la sfârşitul acestei luni:
— ÎNLOCUIREA CARACTERELOR redate la momentul respectiv pentru anumite sunete, cu caracterele folosite astăzi pentru aceleaşi sunete:
– sunetul „z” era redat cu ajutorul a două litere: este vorba de litera „z”, dar şi un „ḑ” [d cu sedilă];
– sunetul „ă” redat prin cel puţin 3 caractere: ă, ŏ, ĕ;
– sunetul „î” redat prin: î, â, ô, ę, ű;
– sunetul „i” redat prin: i, ї, ĭ;
– exista acel ŭ final, care uneori ţinea locul unui sunet, alteori era un semn mut.
– litera ó reda diftongul „oa”…
– textul abundă de cuvinte scrise cu litere duble, de regulă consoane [mm, nn, rr, ss, tt, zz], iar uneori chiar triple, ca în cazul „ḑissse”, care e forma pentru „zise”.
Au fost şi alte semne pe care nu le mai adaug spre a nu încărca postarea cu prea multe exemple.
— ÎNLOCUIREA FORMELOR CUVINTELOR
Este vorba în special de terminaţiile cuvintelor, care erau mult diferite de cele folosite astăzi, ca de exemplu: …sce >> …şte, sau indigestiune >> indigestie, convincţiune >> convingere, proposiţiune >> propunere… şi multe, multe altele.
Ar mai fi vorba de cuvinte scrise cu apostrof în loc de cratimă, altele scrise cu cratimă sau despărţit şi care astăzi de scriu împreunat [tot de ua dată >> totdeodată; tot-d’auna >> totdeauna…] şi multe, multe alte situaţii.
— ÎNLOCUIRE CUVINTE CU SENS SCHIMBAT
Iată doar câteva exemple: deconcentrat >> descurajat; searbăd la faţă >> palid; atingător >> în legătură; a regula >> a rezolva; ardinte >> dornic, arzător; confia >> confesa, declara, destăinui; culpabil >> vinovat; cupiditate >> lăcomie; elocinte >> convingător; foaier >> vatră, focar; a foileta >> a răsfoi; mur >> zid; ordinar >> obişnuit; positiv >> cert, sigur, evident; singular >> neobişnuit, extraordinar; tempestă >> furtună, vijelie; transport (a săruta cu) >> ardoare, bucurie, delirant; udieră >> umezeală; francamente >> (în mod) sincer, cu francheţe; înquietudine >> nelinişte, îngrijorare; rezon >> îndreptăţire, justificare; vaillant >> viteaz.
Lista este mult mai lungă, dar nu cred că interesează în mod special.
■ Cartea este şi un pic de traducere…
În aceste prime două volume s-a refăcut traducerea câtorva paragrafe, pe ici pe colo, unde unele fragmente aveau un conţinut eronat în vechea ediţie ori erau fără sens; foarte rar au fost traduse paragrafe pe care ediţia din 1879 le-a „sărit” cu sau fără intenţie.
■ Cartea este o adaptare…
Cred că cele arătate mai sus justifică în mod suficient de clar cauzele pentru care a trebuit să recurgem la o adaptare a textului.
Modificările nu s-au făcut doar asupra cuvintelor, ci şi asupra formei frazei, care în multe situaţii era foarte greu de înţeles.
Nu ştim dacă ceea ce a rezultat este chiar ceea ce v-aţi aştepta să fie.
Volumele au fost periate, şlefuite, lustruite… şi din nou periate şi reverificate. S-a ajuns la o anumită formă ce la un moment dat părea finală… apoi au venit alte propuneri, au venit alte păreri şi am luat-o de la început şi am refăcut întregul text… şi asta s-a întâmplat de multe ori.
Nu erorile clasice au fost corectate… unele dintre ele mai există în text. Practic fiecare verificare a adus o reformulare de text ici şi colo, s-au înlocuit cuvinte ce aveau sensul confuz, s-au scos unele inversiuni, ori formule de adresare care păreau că nu-şi au locul… li multe altele.
Corectura s-a făcut într-un mod diferit de procedura clasică şi a fost mai greu de realizat decât în mod obişnuit, şi asta pentru fiecare dintre noi.
Fiecare dintre corectori, deşi a avut libertatea să propună orice modificare pe care a considerat-o de cuviinţă, a trebuit să marcheze pe text toate aceste propuneri, astfel că personal am filtrat absolut toate propunerile, acceptând pe cele mai multe, dar şi refuzând o parte dintre ele, în încercarea de a păstra cât mai mult din culoarea sau din sensul vechiului text.
A rezultat un text care curge, care se citeşte uşor, dar care nu mai păstrează multe dintre formulările exotice ale textului.
E bine?... E rău?... Chiar nu ştiu, dar sunt sigur că pot exista multe argumente pro şi contra.
Am plecat de la intenţia de a păstra exprimarea din textul original. Avea incontestabil o valoare documentară. Cartea era interesantă, avea o notă de poezie, dar era o poezie destul de greu de înţeles.
Cei cu ceva mai mulţi ani pe umeri ar fi putut-o găsi superbă. Cei tineri însă, ar fi renunţat uşor la un text ce părea a fi scris într-o altă limbă decât cea pe care o vorbeau.
Ne-am pus de mai multe ori întrebarea: păstrăm textul aproape de forma originală ştiind că numărul celor tentaţi să-l citească va fi unul relativ mic?... ori adaptăm textul astfel încât să poată fi înţeles de orice adolescent ce şi-ar dori să citească această carte?
După mult timp, după multe incertitudini, am hotărât că cea de-a doua variantă este cea pe care ne-o dorim.
Din acest motiv cartea a fost lucrată de mai multe persoane decât în mod obişnuit.
Adaptarea a fost făcută mai întâi într-un „strat gros”, apoi am adăugat ca la o tencuială, ori ca la glet, straturi din ce în ce mai subţiri, unul după altul.
_______________________________________
Oameni şi popoare îşi cată libertatea; după ce-o obţin, îşi caută stăpân.
| TORENTE | Tăunul | ROCAMBOLE+ | FLORIS | VRACIU | Victor HUGO | J.F. COOPER | PAPILLON | POLDARK |
| Dictionare Lba RO | | Gramatica RO | D. Stănoiu | Zaharia STANCU | H.Y. STAHL | V.CORBUL & E.BURADA |
| Ultimul regat | Millennium | Shantaram | Pearl BUCK | Anchee MIN | Amy TAN | C. LÄCKBERG | Ph.GREGORY |
| Extraterestrii şi Intraterestrii | RUFOR | Demonul Roşu | Vraja milioanelor | Cărţi audio |
|
|
Multumesc mult pentru aceasta minunata colectie! Va doresc multa sanatate si cele dorite! 
. Sincer sa fiu, nu stiu exact ce incerc sa obtin recitind aceste carti dupa foarte, foarte mult timp... poate doar sa retraiesc acele vremuri fericite pentru mine, care s-au suprapus cu perioada in care citeam Rocambole... Mii de multumiri echipei care s-a ocupat de carti; am ramas impresionat cand am aflat ca din echipa fac parte si nevazatori, care au avut o contribuite substantiala la acest proiect, din cate inteleg eu; mai rar zilele astea asemenea atitudine... inca o data mii de multumiri si sper ca cei care daruiesc celorlati fara sa se astepte la nimic in schimb sa primeasca inzecit, sau inmiit, pentru ca merita. Numai bine tuturor!
