Forum Romania Inedit
Romania Inedit - Resursa ta de Fun
Lista Forumurilor Pe Tematici
Forum Romania Inedit | Reguli | Inregistrare | Login

POZE FORUM ROMANIA INEDIT

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
elenn la Simpatie.ro
Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
24 - 55 ani
Forum Romania Inedit / Totul despre cărți - About e-books / Cum se scrie corect? Moderat de Seven, Stelevadris, cuculean, naid, uncris
Autor
Mesaj Pagini: 1
tuf
Vizitator



Exemple despre felul în care anumite cuvinte se scriu într-un fel sau altul, în funcție de situație.

Modificat de tuf (acum 9 ani)


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



Odată, o dată
Odată – când înseamnă cândva.
O dată – când poate fi numărat, în seria o dată, de două ori.
Şi, cf. DOOM, „odată ce„, „odată cu„, „odată şi odată„.

De asemenea, o dată în Vă vom anunţa la o dată ulterioară. De la dată calendaristică, ca în „data de azi”.

________

Odată răspunde la întrebarea când?: Am fost odată la ei. (Când? Odată, cândva, odinioară.)
O dată răspunde la întrebarea de câte ori?: Am fost o dată la ei. (De câte ori? O dată, o singură dată, doar o dată, numai o dată.)

________
De la FM:
o dată – două date (substantiv)

1 Decembrie e o dată importantă.
Îmi lipseşte o dată a problemei.

o dată – de două ori (numeral adverbial) De obicei e însoţit de adverbe ca “încă”, “numai”, “mai”, “doar”…

Am văzut filmul acesta ÎNCĂ/NUMAI/DOAR o dată.
MAI spune-mi o dată că n-am înţeles!

…sau de alte numerale adverbiale care să sugereze repetarea acţiunii.

O dată mi-a căzut bine mâncarea, dar DE DOUĂ ORI mi-a căzut rău.

odată = cândva, odinioară (adverb de timp)

A fost odată ca niciodată…




pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



Întruna sau Într-una

Întruna = mereu, neîncetat, continuu;
Într-una = în una; prepoziţie + numeral.

Exemple corecte:
Vorbea întruna şi spunea doar prostii.
Într-una din zilele astea am să mă supăr!

Exemple greşite:
De ieri plouă într-una.
Găseşti hainele întruna din camere.




Modificat de tuf (acum 9 ani)


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



Într-adevăr sau întradevăr?

Într-adevăr, fireşte.
Întradevăr nu există.



pus acum 9 ani
   
Seven
Moderator

Din: Ţara Perfectului Simplu
Inregistrat: acum 14 ani
***
     Tuf, ceea ce ţi-ai propus să faci pe acest topic este foarte important şi mai mult decât binevenit.
     Pe de altă parte, personal cred că este o muncă titanică.

     M-am gândit adeseori la un "ceva" care s-ar putea numi "Resurse Lingvistice", iar acel ceva să pună la dispoziţie cât mai multe instrumente ajutătoare legate de limbă de la dicţionare până la colecţii de dificultăţi ale limbii.
     M-am gândit ce ar putea fi acel "ceva"...
     Dacă ar fi un topic - ar fi cam puţin; ar fi necesare un grup de topicuri...
     Poate ar merge un grup de topicuri la care să facem un Index/catalog... ceva care să permită ca userii să găsească foarte repede ceea ce caută....
     Dacă ar fi o secţiune specială din grupul E-BOOKS... ar părea că este prea mult şi - foarte important - ar fi nevoie de mai mulţi useri care să pună umărul la dezvoltarea secţiunii...
     Nu ştiu ce şi nu ştiu cum, dar cred că este mare nevoie de ceva în genul ăsta.
     Dacă pe forumul nostru nu facem aşa ceva, atunci cine şi unde ar putea face?

     Fără să fie nevoie să te opreşti din ceea ce ai început să faci, cred că ar trebui să ne gândim serios la cum ar fi mai bine să procedăm.

     Ceea ce faci tu aici cred că s-ar încadra la categoria "Dificultăţi ale limbii române".
     În afară de o serie de perechi de cuvinte de genul celor menţionate deja de tine, mai există cel puţin două grupuri de dificultăţi. Mă refer în special la unele forme de conjugarea a unor verbe ceva mai dificile. Am văzut că există deja câteva saituri care se ocupă de asta, dar deocamdată au o bază mică de verbe conjugate, iar ele nu sunt chiar cele mai dificile. Mi-aş fi dorit foarte tare să existe şi în limba română - aşa cum există pentru nenumărate limbi - o carte tipărită cu conjugarea verbelor în limba română sau măcar cu principalele dificultăţi de conjugare.

     LE:
     Cred că numele topicului ar trebui cumva schimbat.
     Aşa cum "sună" el acum pare că este locul unde userii întreabă cum se scrie un anume cuvânt, iar cineva îi răspunde.
     Cred că ceea ce faci tu este mai degrabă un Dicţionar de Dificultăţi.


_______________________________________

     Oameni şi popoare îşi cată libertatea; după ce-o obţin, îşi caută stăpân.


     | TORENTE | Tăunul | ROCAMBOLE+ | FLORIS | VRACIU | Victor HUGO | J.F. COOPER | PAPILLON | POLDARK |
     | Dictionare Lba RO | | Gramatica RO | D. Stănoiu | Zaharia STANCU | H.Y. STAHL | V.CORBUL & E.BURADA |
     | Ultimul regat | Millennium | Shantaram | Pearl BUCK | Anchee MIN | Amy TAN | C. LÄCKBERG | Ph.GREGORY |
     | Extraterestrii şi Intraterestrii | RUFOR | Demonul Roşu | Vraja milioanelor | Cărţi audio |

pus acum 9 ani
   
stelus
Online
VETERAN

Inregistrat: acum 13 ani
@Seven si @ tuf

Iertati-ma ca intervin. Cind eram scolar utilizam o carte ce se chema Indreptar Ortografic, Ortoepic si de Punctuatie.
Banuiesc (sper din toata inima ca asa s-a intimplat) s-au publicat editii ulterioare actualizate la noile norme si chiar noile cuvinte.
Oare nu poate fi scanat si prelucrat?
Sau scanat si prelucrat si pus aici pe capitole - probleme?
Sau cea mai "tare" carte de gramatica pe atunci era Stefania Popescu, cea cu coperta aia galben-pai. Tare clara si la obiect, pe principiul de azi NU STIU CE PENTRU TO(N)TI.
Eu vorbesc cu gindul la atit de utilizatele "Bescherelle" pe care le-am vazut si pentru spaniola chiar. Care sunt niste editii de buzunar in dimensiuni. (Si poate si seven se gindeste la ele.)
Am vazut si intrat pe niste site-uri romanesti de genul "cum se scrie", dar in anumite locuri m-am inspaimintat. Conjugari de genul: eu lucru, tu lucri, el lucra... sau alte gugumanii.
Ca unul care dupa clasa a VIII-a n-a mai facut gramatica, ba pot spune ca a VII-a, ca atunci am terminat cu analiza propozitiei, cu timpi, verbe, conjugari, declinari, marturisesc ca imi pun relativ des intrebari de genul oare asta cum s-o scrie?


pus acum 9 ani
   
80Inanna
Moderator

Din: Mitologie
Inregistrat: acum 18 ani
„Eu lucru” etc. nu e greșit, e în dialectul din vestul României, în special în Crișana.

Modificările sunt cele din DOOM 2:
Academia a declarat că limba e vie și este corect așa cum se vorbește, nu cum normează ei. Adică invers, normele lor constată noul uz și nu-l impun pe cel vechi.


_______________________________________
Verificati toate linkurile înainte de a descărca!  UNELE sunt expirate.
Cataloage FILME românești și TEATRU românesc.
Eu pot descărca de pe: mediafire, zippyshare, uptobox, mega.
NU pot descărca de pe: depositfiles, uploaded, turbobit, letitbit.

pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



Am deschis subiectul pentru ca e o idee mai veche, și pentru ca (observati virgula CORECTA de inaintea lui  ȘI ) lucrez pe niste carti tiparite pe stilul vechi cu cuvinte vechi (cacofonia nu e greseala, e doar o chestie inestetica preferabil de evitat).

Subiectul mi se pare foarte stufos si foarte complex. Nu am nimic de obiectat daca incercam sa il aranjam altfel.
Ideea era ca atunci cand sunt in dubii, sa caut, sa gasesc, sa aduc solutia aici ca sa fie vazuta si de altii.
Daca am succes, altii vor face la fel sau vor discuta pe o tema sau alta.

P.S.
Este incredibil ca acest subiect nu a fost creat de atata timp incoa, iar acest gen de discutii au ramas private.
Dar vom vedea cum evolueaza treaba.

Modificat de tuf (acum 9 ani)


pus acum 9 ani
   
80Inanna
Moderator

Din: Mitologie
Inregistrat: acum 18 ani
Da, bine zice topicul, cum se scrie corect.

Dacă însă este vorba de vorbit, vă povestesc ceva.

Eu am făcut clasele IX-XII la un liceu bilingv, eu fiind la secția română. În clasa a X-a am rămas fără profesor de limba română și ne-a ținut orele de română profesorul de la secția bilingvă. El ne-a spus o mulțime de reguli ca cele de mai sus, „la ce întrebare răspunde”, „care este terminația”, reguli de care (în clasa a X-a, ultima cu gramatică) habar n-aveam. Problema a fost că în vorbire am început să mă bâlbâi, căci mă tot gândeam: „Am spus corect? Care este regula?”. Când am observat, am decis să renunț la această analiză. Mai bine o exprimare puțin agramată decât bâlbâită. Și, într-adevăr, acele reguli sunt bune pentru texte scrise. Dacă nu ești sigur cum se spune, cauți ce zice regula. Însă eu „miros” imediat un alogen, chiar dacă scrie după reguli, după ordinea cuvintelor din frază. În vorbire, accentul îi dă de gol chiar și pe cei născuți în România.

Sunt conștientă că nu vorbesc perfect, iar de scris, scriu cum vorbesc. Acordul l-am moștenit de la mamă-mea, care era din Bucovina. Știu că folosesc incorect „a” în loc de „al”, „ale”, că folosesc mult prea des „ca să” (dialect din Banat), dar în vorbire nu mă pot controla, m-aș bâlbâi.

Nu vreau să supăr profesorii de limba română, dar consider că fiecare trebuie să stăpânească limba doar atât cât să-și poată duce viața și practica profesiunea. Sigur că un prezentator TV trebuie să vorbească mai corect decât un vânzător, care, la rândul lui, trebuie să vorbească mai corect decât un pălmaș, dar atât. Disprețul față de cineva care nu vorbește corect, dar nici n-are nevoie, mi se pare nejustificat, cum mi se par și pretențiile profesorilor.

Profesorii de limba română nu sunt singurii în vizorul meu. Eu sunt inginer. Deși execut proiecte cu o bază de calcul pe care nu mulți o înțeleg, niciodată până acum n-a trebuit să rezolv o ecuație de gradul al doilea sau să demonstrez că două triunghiuri sunt congruente. Aviz profesorilor de matematică. Dar româna și matematica sunt testele naționale. Două materii în opinia mea exagerate până în inutilitate.

Însă sunt de acord să se prezinte aici forme corecte și greșite.
Dar nu sunt de acord ca o discuție să fie întreruptă de semnalarea unei greșeli de exprimare. Cel mult dacă acea greșeală determină o ambiguitate/neînțelegere.


_______________________________________
Verificati toate linkurile înainte de a descărca!  UNELE sunt expirate.
Cataloage FILME românești și TEATRU românesc.
Eu pot descărca de pe: mediafire, zippyshare, uptobox, mega.
NU pot descărca de pe: depositfiles, uploaded, turbobit, letitbit.

pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



E vorba doar de anumite greseli frecvente facute de traducatori/editori fara prea multa experienta si de anumite nedumeriri care apar de-a lungul corectarii unei carti.
Sau in cazul cartilor mai vechi, e vorba de greselile facute de culegatorul de litere.
Domeniul este vast, nu are nimeni timp sa se joace de-a politia cuvintelor. Iar aceste greseli nu constituie regula generala pentru corectura cartilor. Situatiile pot fi mai complicate decat forma corecta sau nu de scriere.


pus acum 9 ani
   
uciN
MEMBRU VIP

Inregistrat: acum 15 ani
În legătură cu verbul a copia, observ că multă lume îl conjugă diferit, adică:

Eu copii
Tu copii
El (ea) copie
Noi copiem
Voi copiați
Ei (ele) copie

Conjugarea pe care am învățat-o eu la şcoală este cea prezentată aici:


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



Apropo de cuvantul asta...
Sa va zic cum a ras Cosimo de mine...
Am avut o vreme cand dadeam de tot soiul de cuvinte la dracu stie ce carte. Evident, eram bou, iar apoi ma faceam vitel pe dex.ro
Dar... pe dex.ro cuvintele sunt scrise cam asa:

CÓPIE

Observati accentul. Ei, multa vreme eu am copiat unele cuvinte de pe dex.ro cu tot cu acel accent.
Mai apoi am aflat ca acel accent e doar la vorbire "vizibil".
Greseala mea a fost accentuata de acest minunat cuvant CÓPII pe care, din diverse motive, traducatorii unor carti s-au incapatanat sa il scrie cu accent ca si cum ar fi francez.

P.S.
Aceeasi conjugare ca Ucin o stiu si eu.

Modificat de tuf (acum 9 ani)


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



Corect
ad litteram

Gresit
ad literam


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



Cum se scrie corect “a-ţi” sau “aţi” ? În ce fel de situaţii trebuie scris împreună şi în care dintre situaţii trebuie scris despărţit prin cratimă (liniuţă “-” ?

“Aţi” se scrie fără cratimă (liniuţă, atunci când ajută la formarea timpului perfect compus (timp trecut) la persoană a II-a plural, ca de exemplu:

Voi aţi plecat, Voi aţi dansat, Voi aţi dormit, Voi aţi ştiut, etc …

A-ţi se scrie despărţit cu cratimă (liniuţă, atunci când “ţi” are funcţie de pronume, adică atunci când înseamnă “ţie“.

Exemplu:

A-ţi face ţie pe plac înseamnă că …

Sau, altfel spus, “Aţi” se foloseşte scris împreună atunci când se subînţelege că este vorba despre “VOI” ( Voi aţi …), şi se scrie despărţit când se subînţelege că este vorba de tine (A-ţi face singur dreptate înseamnă …)

A-ţi este despărţit prin liniuţă atunci când poate fi înlocuit cu “a îţi“, pronunţarea într-o singură silabă fiind însă mult mai uşoară, se înlocuieşte “î” din “a îţi” cu liniuţă (cratimă şi se pronunţă/scrie aşa: “a-ţi“.

Cratimă (liniuţă “-” de obicei este folosită atunci când lipseşte o vocală, adică în loc de vocală punem cratimă …


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



altădată vs altă dată

altădată = adverb, cu sensul: cândva, demult

Exemplu:  Altădată eram mai uniţi.

GREŞIT!!!  Altă dată eram mai uniţi.



altă dată = două cuvinte distincte formate din substantivul dată şi adjectivul pronominal altă, având sensul: cu altă ocazie; Pentru verificare, construcţiile de acest gen se utilizează atunci când substantivul dată poate fi înlocuit cu substantivul zi.

Exemplu: Vom stabili altă dată pentru a ne întâlni.

GREŞIT!!!  Vom stabili altădată pentru a ne întâlni.


pus acum 9 ani
   
_Cosimo_
Membru Senior

Inregistrat: acum 13 ani
Păi, băi, tuf, ia uite cum ai scris aici, la postarea de alaltăieri:


Ai şi uitat regula între timp? )

Acolo trebuia scris "Să nu uiţi altă dată că...", adică "cu altă ocazie să nu uiţi că...".


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



True, true. Vezi ca la dilema cu nici una, nici alta, mi-am prins urechile )
Am pus-o pe aici, pe undeva, pentru discutii.

Modificat de tuf (acum 9 ani)


pus acum 9 ani
   
ZVONACFIRST
MEMBRU DE BAZA

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 16 ani
O problemă ortografică des întâlnită în cărțile corectate de mine este utilizarea mai mult sau mai puțin corectă a cuvintelor compuse: nicio/nici o, niciun/nici un, altfel/alt fel, odată/o dată, etc.
Am găsit pe net regula explicată suficient de bine și pe întelesul tuturor, așa că prefer să preiau textul integral de acolo.

Sursa



Trebuie înţeles că această regulă nouă nu înseamnă că nicio, niciun (şi flexiunea lor: niciunui, niciunor etc.) s-ar scrie întotdeauna legat, ci numai atunci cînd au statutul de pronume sau adjectiv pronominal. (Dacă aţi uitat cum e cu pronumele sau cu adjectivul pronominal, nu e nicio nenorocire. Urmărindu-mă doar cu puţintică atenţie, veţi vedea că lucrurile sunt simple şi logice). Nu strică să ne reamintim că mai sunt multe cuvinte în limba română care scrise împreună au un înţeles şi scrise separat, un altul. Iată doar cîteva:
El procedează altfel. Acesta e alt fel de gips.
Nu am decît 1000 de lei. De cît timp lipseşte?
E aşa de frig, încît îngheaţă geamurile. Vreau să ştiu în cît timp vii.
E un cetăţean oarecare. Oare care dintre ei va veni primul?
A fost odată un prinţ. A venit o dată şi n-a mai revenit.
Te aştept, poţi să vii oricînd. Mă sună ori cînd ninge, ori cînd plouă.

Reîntorcîndu-ne la niciun, atrag atenţia că, prin scrierea legată, atunci cînd se cuvine, cuvîntul devine concordant cu perechea lui pozitivă, ca să spun aşa, care este vreun, pe care-l scriem tot dintr-o bucată. (Fireşte, cînd spun niciun, pentru economie de timp, mă refer la întrega serie: niciun, nicio, niciunei…). E de observat, chiar dacă acest argument nu vă-ncălzeşte din cale-afară, că şi în celelalte limbi romanice aceste cuvinte sunt scrise tot legat: ninguno – span., aucun – franc., nessun – ital.
Ca să evitaţi confuzia (cînd e legat?, cînd nu e?), ca soluţie mnemotehnică (ca metodă de ţinut minte) e util să reţineţi următoarea distincţie: atunci cînd e vorba de „cantitate zero, nimic, deloc”, cuvîntul se scrie legat: nicio. Atunci cînd e vorba de o “disjuncţie” negativă, de o „negaţie repetată”, scriem în două cuvinte: nici o, nici un. Vă rog să priviţi aceste perechi de exemple:

- Ţi-a plăcut spectacolul?
- Nu mi-a produs nicio emoţie. (Deloc, zero)
- Cum priveşti examenul de mîine?
- Nu am nici o siguranţă deplină, dar nici o emoţie deosebită.(Negaţie repetată).
- Cîte fete stau la parter?
- La parter nu e niciuna. (Cantitate zero)
- Cîte fete locuiesc în camera aceea, una sau trei?
- Nici una, nici trei, ci două. (Negaţie repetată)
- Ai în Franţa vreo mătuşă?
- N-am acolo niciuna, singura mea mătuşă e în Cluj. (Zero, nimic)
- Ai acolo vreo colegă, vreo prietenă?
- N-am nici una, nici alta, doar o soră vitregă. (Negaţie repetată)
Există, totuşi, şi situaţii în care putem alege între cele două variante. Alegerea e în funcţie de intenţia comunicării, de prezenţa sau absenţa unui substrat retoric. La o întrebare ca:
- Mai e vreun măr?
Putem răspunde:
- Nu mai e niciunul. (atunci cînd intenţia e de a informa, sec, neutru. Sau:
- Nu mai e nici unul. (atunci cînd substratul retoric e „fantastic, nici măcar unul!”)

Merită să ne întoarcem puţin la primul exemplu, pentru a sublinia avantajul logic al acestei grafii.
- Ţi-a plăcut spectacolul?
- Nu mi-a produs nicio emoţie.
Dacă am scrie Nu mi-a produs nici o emoţie, în mod logic, propoziţia ar părea neîncheiată, pentru că ar rămîne o aşteptare neîmplinită: „nici o emoţie, nici… ce altceva?”


Modificat de ZVONACFIRST (acum 9 ani)


pus acum 9 ani
   
stelus
Online
VETERAN

Inregistrat: acum 13 ani
Recunosc ca in privinta NICIUN/NICIO, si a derivatelor sale am mari probleme.
Sunt in curs sa corectez ceva, aparut in 2007.

"Lumea occidentală a acceptat deci, în general fără nicio dificultate, noua imagine" este textul ce-mi apare dupa ce OCR-ul l-am trecut prin AC.
Totusi textul cartii (SCAN-ul) imi da "Lumea occidentală a acceptat deci, în general fără nici o dificultate, noua imagine..."
Si la fel e si cu NICIUN/ NICI UN.

Scoala mea e departe in timp si de atunci multe s-au schimbat. Nefiind filolog n-am caderea sa ma pronunt. Pot spune numai ca EU ASA AM INVATAT, ceea ce nu e un argument.
Am vazut si citit de citeva ori ce a scris mai sus ZVONACFIRST...
Dar exista aceste diferente.

Modificat de stelus (acum 9 ani)


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



– niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi, eu nu am nici un frate, nici mai mulţi);
– niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul, nici celălalt)

AC-ul te trece pe scrierea contemporana. Dar dupa cum vezi mai sus, sunt si unele exceptii de care AC-ul nu tine cont.
Frecventa cuvantului este destul de mare.


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



Gresit:
Zii sa vina.
***
Corect:
Zi-i sa vina.

Gresit:
Nu zi!
***
Corect:
Nu zice!

Gresit:
Zice-ti!
***
Corect:
Ziceti!


Ortografia verbului a zice poate crea anumite probleme în legătură cu formele de imperativ. Se va reţine că nu există nicio situaţie în care acest verb să fie scris cu doi –i. La modul imperativ, care are forme numai pentru persoanele a II-a, singular şi plural, corect se va spune : Zi !/ Ziceţi ! (afirmativ), iar imperativul negativ este Nu zice !/ Nu ziceţi !Cum e corect zi sau zii

Atenţie ! Formele Nu zi! (în loc de Nu zice!) şi  Zii! (cu doi –i) sunt incorecte.

În situaţia în care imperativul verbului a zice, la persoana a II-a singular, este urmat de un pronume, forma neaccentuata, între cele două părţi de vorbie (verb şi pronume) se va folosi cratimă. Exemplu : Zi-i (lui) să se grăbească ! Zi-i (ei) să spună adevărul ! Verificarea unor astfel de structuri se poate face prin înlocuirea cu alte forme pronominale : Zi-le (lor) să nu întârzie ! Zi-ne nouă ce ai de gând !

În mod similar, se va ortografia (cu cratimă) şi în cazul persoanei a II-a plural : Ziceţi-i (mamei) să mai aştepte/ Ziceţi-ne nouă ce trebuie făcut !/ Ziceţi-mi mie despre ce e vorba !/  Ziceţi-le lor să nu întârzie! etc.
De asemenea, nu trebuie confundată terminaţia imperativului de persoana a II-a plural cu pronumele personal, forma neaccentuta – ţi, confuzie care generează, frecvent, scrierea incorectă cu cratimă – Se va spune şi scrie Ziceţi ! (nu Zice-ţi !). Scrierea cu cratimă este corectă, de exemplu, în ortografierea unei forme inversate de viitor, care nu apare în uzul curent al limbii, având o nuanţă arhaică – zice-ti-voi (îţi voi zice), după modelul (pentru a reţine mai uşor) celebrului vers eminescian « …spune-ti-voi cât îmi eşti dragă… ».


Gresit:
Sa continuie munca.
***
Corect:
Sa continue munca.


pus acum 9 ani
   
tuf
Vizitator



Corectat.

Si dintr-o discutie cu o profesoara... care s-a inselat.

Nivele sau niveluri?

Conform DEX ambele forme de plural sunt corecte, dar potrivite pentru concepte diferite. Forma “nivele” este corect folosită atunci când se referă la nivelul de apă sau la instrumentele utilizate în determinarea liniei orizontale. Forma “niveluri” este cea corectă pentru cele mai frecvente utilizări ale termenului: înălţimea la care se află un obiect, raportat la un plan orizontal; etaj; zonă geologică; grad de pregătire.


pus acum 9 ani
   
Seven
Moderator

Din: Ţara Perfectului Simplu
Inregistrat: acum 14 ani
***
     Atenţie la:  „îndărăt” + „de-a”
     Corectoarele word recunosc corectă forma de-a-ndărătelea, dar forma este depăşită.

     Forma corectă de-a-ndăratelea
     Definiţia „de-a-ndăratelea” se găseşte în DOOM2/2010 pg.210 şi este precedată de semnul !
     În DOOM2/2010, semnul ! pus înaintea unui cuvânt-definiţie, avertizează că avem o formă corectă nouă [modificată].
     În cazul nostru concret „de-a-ndărătelea” era forma corectă înaintea DOOM2/2010, iar forma corectă actuală este de-a-ndăratelea.

Modificat de Seven (acum 9 ani)


_______________________________________

     Oameni şi popoare îşi cată libertatea; după ce-o obţin, îşi caută stăpân.


     | TORENTE | Tăunul | ROCAMBOLE+ | FLORIS | VRACIU | Victor HUGO | J.F. COOPER | PAPILLON | POLDARK |
     | Dictionare Lba RO | | Gramatica RO | D. Stănoiu | Zaharia STANCU | H.Y. STAHL | V.CORBUL & E.BURADA |
     | Ultimul regat | Millennium | Shantaram | Pearl BUCK | Anchee MIN | Amy TAN | C. LÄCKBERG | Ph.GREGORY |
     | Extraterestrii şi Intraterestrii | RUFOR | Demonul Roşu | Vraja milioanelor | Cărţi audio |

pus acum 9 ani
   
Seven
Moderator

Din: Ţara Perfectului Simplu
Inregistrat: acum 14 ani
***
     Scrierea cu sau fără cratimă a articolului hotărât în cazul cuvintelor străine

     În Normele DOOM2/2010, pagina XLII, cap. 1.2.4. Cratima, punctul §8 paragrafele 4 şi 5

     „Cratima leagă articolul hotărât enclitic sau desinenţa de cuvintele greu flexionabile, în cazul împrumuturilor şi numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: acquis-ul; !bleu-ul; Bruxelles-ul; \dandy-ul, pl. art. \dandy-i (nu dandi, pl. art. dandii); show-ul, show-uri;”

     „! Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului sau a desinenţei la împrumuturile – chiar nedaptate sub alte aspecte - terminate în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri; trendul, trenduri.”

     Reamintesc că în DOOM2/2010 semnul ! pus în faţa unei definiţii sau reguli, marcheză o regulă nouă.

     Cei interesaţi de folosirea cratimei şi celelalte Norme DOOM, pot studia fişierele "DOOM2-Norme" în format PDF Searshable sau DjVu Searshable. 
     Detalii în postarea: DOOM2/2010

Modificat de Seven (acum 8 ani)


_______________________________________

     Oameni şi popoare îşi cată libertatea; după ce-o obţin, îşi caută stăpân.


     | TORENTE | Tăunul | ROCAMBOLE+ | FLORIS | VRACIU | Victor HUGO | J.F. COOPER | PAPILLON | POLDARK |
     | Dictionare Lba RO | | Gramatica RO | D. Stănoiu | Zaharia STANCU | H.Y. STAHL | V.CORBUL & E.BURADA |
     | Ultimul regat | Millennium | Shantaram | Pearl BUCK | Anchee MIN | Amy TAN | C. LÄCKBERG | Ph.GREGORY |
     | Extraterestrii şi Intraterestrii | RUFOR | Demonul Roşu | Vraja milioanelor | Cărţi audio |

pus acum 8 ani
   
tuf
Vizitator



O vs. ori

Ori este o conjuncţie disjunctivă (care separa, exclude, deosebeşte), sinonimă cu sau, fie, care leagă două părţi de propoziţie sau două propoziţii prezentate de vorbitor ca opuse şi excluzându-se una pe altă : Mergi la şcoală ori la plimbare/ Ori e albă, ori e neagră ! etc. Trebuie ştiut, de asemenea, că atunci când coordonează două subiecte, acordul se face la singular : Ori el, ori prietenul lui mă va ajuta.

Or este tot conjuncţie (neologică, împrumutată din limba franceză), dar este sinonimă cu dar, însă, deci, aşadar, exprimând un raport adversativ (legând două propoziţii prezentate de vorbitor că opuse una alteia, fără a se exclude) sau un raport concluziv : Mi-a cerut să vin imediat, or, eu eram plecat din localitate/ N-am fost înţeleşi la vremea respectivă, or, intenţia noastră a fost să schimbăm ceva în bine/ Mi-a cerut să îi corectez lucrarea, or, eu nu aveam informaţii suficiente din domeniul respectiv etc. Din punct de vedere ortografic, or va fi separat, întotdeauna, prin virgulă, de restul propoziţiei.


pus acum 8 ani
   
Seven
Moderator

Din: Ţara Perfectului Simplu
Inregistrat: acum 14 ani
***
      @tuf, subiectele sunt importante, dar cred că ar fi mai bine să fie tratate separat:
            ori ≈ sau
            or ≈ vor
            or - dar, însă, deci [folosit în mod frecvent în literatura juridică, dar nu numai]


_______________________________________

     Oameni şi popoare îşi cată libertatea; după ce-o obţin, îşi caută stăpân.


     | TORENTE | Tăunul | ROCAMBOLE+ | FLORIS | VRACIU | Victor HUGO | J.F. COOPER | PAPILLON | POLDARK |
     | Dictionare Lba RO | | Gramatica RO | D. Stănoiu | Zaharia STANCU | H.Y. STAHL | V.CORBUL & E.BURADA |
     | Ultimul regat | Millennium | Shantaram | Pearl BUCK | Anchee MIN | Amy TAN | C. LÄCKBERG | Ph.GREGORY |
     | Extraterestrii şi Intraterestrii | RUFOR | Demonul Roşu | Vraja milioanelor | Cărţi audio |

pus acum 8 ani
   
tuf
Vizitator



O vs. Or


“Ei or sa mearga”, “or sa spuna”, “or sa zica” etc sunt exprimari intalnite destul de des la unele persoane. Formele corecte, insa, acceptate de norma literara, sunt: “o sa mearga”, “o sa spuna”, “o sa zica” etc. Acest tip de viitor, care se foloseste cu precadere in limba vorbita, se formeaza cu ajutorul auxiliarului invariabil “o”, plus conjunctivul prezent al verbului de conjugat (“sa merg”, “sa spun”, “sa zic”).

Lingvistii considera ca aceste greseli se fac din cauza perceptiei gresite ca aceste constructii – “o sa mearga, o sa spuna, o sa zica etc” ar apartine viitorului popular, iar viitorul literar este doar cel construit cu auxiliarul “a vrea”, adica “ei vor merge, vor spune, vor zice etc”.

Din acest motiv, s-a ajuns la forme "fabricate" de tipul “or sa…”, care dau impresia falsa de exprimare literara. Prin urmare, se poate deduce usor ca, in exemplul din titlu, formularea corecta este “Ei o sa plece”.

Potrivit specialistilor, intr-o limba corecta, literara, se poate folosi, fara dubii, viitorul format cu conjunctivul - in aceasta categorie intrand, pe langa “o sa merg etc”, si cel construit cu auxiliarul “a avea”, adica “am sa merg, ai sa mergi, are sa mearga etc”. Insa, in exprimarea stiintifica, se prefera utilizarea viitorului academic (“voi merge, voi spune etc”).

Doar constructii ca: “eu oi merge, tu ii merge, el a merge, noi om merge, voi iti merge, ei or merge”etc intra in categoria viitorului popular.


pus acum 8 ani
   
Seven
Moderator

Din: Ţara Perfectului Simplu
Inregistrat: acum 14 ani
***
     Dat fiind că se apropie iarna, au reînceput ziariştii şi comentatorii să-şi scrântească din nou limba, încercând să pronunţe ambele consoane SZ în cuvintele derivate de la a deszăpezi.
     În acest caz litera S este o literă mută.
     Corect este să se scrie deSZăpezi..., dar să se pronunţe deZăpezi...
     A se vedea cartea:

      Avram Mioara - Ortografie pentru toti, ediţia a doua
      la cap. XIX. s sau z?, pct.3.b, aliniat 2,

unde se arată:
           Prefixele des-/dez-, dis-/diz-, iz-/is-, răz-/răs- şi s-/z- au varianta
     cu -z în derivatele de la cuvinte care încep cu asemenea consoane:
     dezbate,  dezdoi,  dezgheţa,  dezgoli,  dezvinovăţi  etc.;  dizgraţia;
     izbucni, izdat, izgoni, izvodi; răzbate, răzda, răzgîndi, răzjudeca,
     răzvrăti etc.; zbate, zgoni, zvînta  etc.; consoana [z] este singura
     sonoră înaintea căreia prefixele des-/dez- şi răz-/răs- apar în varianta
     cu -s:
deszăpezi, deszăvorî, răszice.


_______________________________________

     Oameni şi popoare îşi cată libertatea; după ce-o obţin, îşi caută stăpân.


     | TORENTE | Tăunul | ROCAMBOLE+ | FLORIS | VRACIU | Victor HUGO | J.F. COOPER | PAPILLON | POLDARK |
     | Dictionare Lba RO | | Gramatica RO | D. Stănoiu | Zaharia STANCU | H.Y. STAHL | V.CORBUL & E.BURADA |
     | Ultimul regat | Millennium | Shantaram | Pearl BUCK | Anchee MIN | Amy TAN | C. LÄCKBERG | Ph.GREGORY |
     | Extraterestrii şi Intraterestrii | RUFOR | Demonul Roşu | Vraja milioanelor | Cărţi audio |

pus acum 8 ani
   
tuf
Vizitator



Formă corectă: Cable și cabluri
Formă greşită: Cable sau cabluri

Cable - pluralul de la cablă = (regionalism) măsură pentru cereale și poame, corespunzătoare unei găleți; baniță. Cabluri - pluralul de la cablu = împletitură de fire vegetale sau metalice, pentru susținere ori tracțiune; conductă electrică dintr-un mănunchi de fire metalice învelite într-un strat izolant.


pus acum 8 ani
   
tuf
Vizitator



Curcubee sau curcubeie?

Forma corectă de plural nearticulat este curcubeie (cu –ie), iar plural articulat curcubeiele. La genitiv-dativ (care se formează de la forma de plural nearticulat) corect este să spunem: curcubeielor.


pus acum 8 ani
   
tuf
Vizitator



santinélă f., pl. e (fr. sentinelle, d. it. sentinella, care vine d. sentire, a simți, a auzi, a asculta). Soldat de pază, străjer: santinelele dușmanuluĭ se vedeaŭ departe. – Forma sentinelă, desi mai corectă, nu se întrebuințează.

pus acum 8 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la