Richard Brodie – Virusul minţii: Cum ne poate fi de folos o ştiinţă revoluţionară, memetica // 2010 doc (v0.9.1) + PDF (scan)
Toată lumea e infectată. Toţi avem gusturi, dorinţe şi feluri de a lucra şi de a trăi care nu ne aparţin. Acestea sunt virusuri ale minţii: acestea sunt memele. Cu toţii le posedăm şi cu toţii le transmitem mai departe. În sine, ăsta e un lucru bun. Capacitatea noastră de a învăţa şi de a transmite altora idei asemenea unor virusuri poate nivela diferenţele într-un fel incredibil de subtil. Totuşi, puterea virusurilor minţii poate fi şi ea manipulată – şi este manipulată – cu ajutorul unei alte puteri: mass-media. Companiile de publicitate, guvernele, corporaţiile multinaţionale ştiu foarte bine cum un singur fragment de idee poate să scape liber şi să infecteze pe toată lumea. În această extraordinară prezentare a memelor şi a influenţei pe care o pot exercita acestea, Richard Brodie ne explică modul în care tot ceea ce ţine de viaţa noastră este controlat de meme. Dar putem prelua controlul asupra modului in care gândim. Citind această carte veţi afla: – ce sunt memele şi cum vă afectează; – cum să vă răspândiţi propriile meme; – cum să vă reprogramaţi pe voi înşivă şi pe cei din jur. Această carte conţine cunoştinţele necesare pentru a vă putea modifica în mod fundamental fiecare aspect al vieţii, doar devenind conştienţi de virusurile minţii. De care dintre ei veţi alege să vă lăsaţi infectat?
HERMAN MELVILLE Encantada FRANK R. STOCKTON Formidabilul naufragiu al navei Thomas Hyke STEPHEN CRANE Barca STEPHEN CRANE Flanagan şi scurta sa carieră de contrabandist JACK LONDON Urmaşul lui McCoy JACK LONDON Povestea lui Daniel Foss JOSEPH CONRAD Tinereţe ---------------------------------------
[T] Literatura Universala (nesortate) – poza de meridiane, in Carti in limba romana · 116.2KB
Desfăşurînd în ritm alert, într-o succesiune vertiginoasă de scene palpitînd de viaţă, un material de o bogăţie extraordinară, Pio Baroja ne oferă, în Peripeţiile lui Shanti Andia, un roman clasic de aventuri, o capodoperă a genului. Lumea fabuloasă a copilăriei, atracţia irezistibilă a mării, neverosimile aventuri piratereşti, iubiri romantice, curaj, nobleţe, generozitate — iată suportul epic şi afectiv al acestei naraţiuni unice prin farmecul ei.
-----------------------------------------
[T] Literatura Universala (nesortate) – poza de meridiane, in Carti in limba romana · 115.4KB
Original: Doomsday: End of the World Scenarios (2002) Versiune v1.0 Traducere de Irina Cristea GRUPUL EDITORIAL CORINT Apariție 2003 Număr pagini: 232
Ziua de Apoi! O carte inspăimântător de credibilă pe care, cu siguranță, niciun cititor nu o va uita prea ușor! O întrebare cutremurătoare - cum se va sfârși lumea? - își caută un răspuns în zece scenarii care nu stau sub semnul lui "dacă", ci al lui "când": acum sau peste câțiva ani? Va fi Apocalipsa cauzată de un asteroid uriaș, care va umfla apele oceanelor și va mătura toate formele de viațî? Sau de un atac cu arme de distrugere în masă, declanșat de un stat proscris? Sau de o epidemie de genul Ebolei, care va pârjoli planeta ca un foc dezlănțuit? Va pieri oare omenirea într-un infern de căldură planetară sau într-un pustiu înghețat adus de o nouă eră glaciară? Sau intr-un atac cibernetic devastator, care va arunca intreaga planetă in violență și haos?
Titlu: Harem. Lumea din spatele valului Autor: Alev Lytle Croutier Editura: Corint Traducator: Claudia Roxana Olteanu An: 2014 Versiune: 0.1 Format: DJVU, DOCX
E o invitație într-o călătorie aparte. O lume ruptă parcă din poveștile Șeherezadei se află în mâinile tale iar, pe măsură ce te afunzi în ea un văl mai dispare și, în cele din urmă, îi descoperi toate dedesupturile! Deși se vrea o carte de istorie, Alev Lytle Croutier dă dovadă de un real talent de povestitoare. Îmbină cu măiestrie mărturii ale femeilor ce au trăit în haremuri, documente istorice, memorii și jurnale ale străinilor. Iar rezultatul este rafinat și complicat – o scriere demnă de vremurile descrise. În carte găsim totul de la viața în haremul sultanului, la haremurile de oraș și culminând cu întâlnirea dintre Orient și Occident. Și aș putea spune că am învățat multe din cartea asta, ba chiar m-aș transforma și eu într-o povestitoare și v-aș ține treji chiar mai mult de o mie și una de nopți. Însă n-o s-o fac, nu vreau să stric misterul – vreau să vă invit pe voi să descoperiți această lume fascinantă cu sultani, sultane, eunuci, odalisce…
„Daca eterna revenire este povara cea mai grea, atunci, vietile noastre, proiectate pe acest fundal, pot aparea in toata splendoarea usuratatii lor. Dar este, intr-adevar, greutatea cumplita si usuratatea frumoasa? Povara cea mai grea ne striveste, ne face sa ne incovoiem sub ea, ne lipeste de pamant. Dar, in poezia de dragoste a tuturor veacurilor, femeia doreste sa fie impovarata de greutatea trupului barbatesc. Asadar, cea mai grea povara este, in acelasi timp, imaginea celei mai intense impliniri vitale. Cu cat mai grea e povara, cu atat mai apropiata de pamant e viata noastra, si cu atat e mai reala si mai adevarata. In schimb, absenta totala a poverii face ca fiinta umana sa devina mai usoara ca aerul, sa zboare spre inaltimi, sa se indeparteze de pamant, de fiinta terestra, sa fie doar pe jumatate reala, iar miscarile sale sa fie deopotriva libere si nesemnificative. Si-atunci, ce sa alegem? Greutatea sau usuratatea?“
An aparitie: 1984 ,editura Univers Pagini: 314
[T] Literatura Universala (nesortate) – poza de nosugar, in Carti in limba romana · 10.4KB
[T] Literatura Universala (nesortate) – poza de CRIFLO, in Carti in limba romana · 108.2KB
#91
tuf
Vizitator
Titlu: Vagabond prin Paris si Londra Autor: George Orwell Editura: Rai Traducator: Alice Dumitrescu An: 1994 Versiune: 0.1 Format: DJVU, DOCX
George Orwell pare să ocolească dificultatea, lipsindu-se de emoția artistică. Scrie fără mofturi. Nu descrie nimic, sau puțin, nu bate câmpii niciodată, evită detaliul cel mai inevitabil, nu se aprinde înaintea nici unui caz, și alunecă pe momentele cele mai propice de a deveni mare artă, dar de asemenea „literatură”. Și totuși, de la un capăt la altul, La pământ se citește ca cel mai pasionant roman, și de cea mai rară calitate artistică. Oare pentru că totul a fost trăit? Dar și „trăitul” îl sluțim. Stricăm cele mai frumoase momente a ceea ce a fost „trăit” de noi, voim să facem artă. Nu ne mulțumim cu ceea ce e mare fără fraze, cu faptul în goliciunea lui. Urmăm căile bătute ale grandilocvenței literare și cădem în fariseismul artistic. Naturalul, frumosul natural care dă întreaga valoare a existenței, îl izgonim din inima noastră, alergând după năluca lui. Naturalul este întregul secret al acestei cărți. Îl urmăm pe Orwell ca și cum i-am fi fost însoțitori în această cumplită viață a vagabonzilor din Paris și mai ales din Londra, pe care el ne-o arată, împărtășind-o cu ei. Aici nimeni nu pozează, nici el, nici noi. Nimic despre păpușile care sunt unul înaintea celuilalt, scriitorul și cititorul său și, înaintea amândurora, personajele romanului modern. Nimic din convenționalism, nimic din melodramă. Nimic din dramaticul literar. Trăim cu toții în această carte, fără a suferi prea mult, fără a ne revolta prea mult, deși totul este o înspăimântătoare suferință și o sfântă revoltă. Cum a putut Orwell să stabilească acest echilibru? Așa cum spune el însuși, cartea este „o istorie destul de banală”. Și ușor de a cădea în melodramă! Subiect arhicunoscut, dumnezeiește ilustrat câteodată, întotdeauna foarte speculat. Mi-e familiar, în afară de îngrozitoarele azile de noapte engleze pe care, slavă domnului, Orientul meu nu le cunoaște, fără ca totuși să-i fie mai rău. Am fost spălător de vase în Egipt și în Elveția, nu la Paris; dar în acest oraș, căruia îi datorez atât de mult, mi-am mâncat partea mea de „vacă turbată” . Am cutreierat eu însumi străzile de la „Coq d’Or” la Belleville, la Batignolles și periferie. N-aș îndrăzni totuși niciodată să-mi povestesc aventurile de-a lungul unei cărți atât de voluminoase ca aceea pe care a scris-o George Orwell dintr-o răsuflare. Mai mult! La pământ este o operă care face să gândești, să meditezi asupra tristeților existenței, ca un roman de Balzac, dar fără să facă să înghiți fastidiosul lui Balzac. Panait Istrati, București, martie 1935
"Meritul cartii lui Kenneth Allsop rezida tocmai in aceea ca nu se margineste la latura senzationala a temei pe care o constituie, extraordinara istorie a gangsterilor din Chicago si fantastica aparitie a lui Al Capone, ci cuprinde intregul mecanism social si politic ca si ambianta etnico-culturala in sanul carora a putut lua nastere si opera cu succes cea mai organizata banda din istoria criminalisticii moderne."
[T] Literatura Universala (nesortate) – poza de elenaenad, in Carti in limba romana · 97.9KB
I (Isac) Peltz (n. 12 februarie 1899, București - d. 10 august 1980, București) a fost un scriitor și jurnalist evreu-român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A scris numeroase romane și nuvele, între care mai cunoscute sunt: „Calea Văcărești”, „Foc în hanul cu tei”, „Moartea tinerețelor”. În timpul Holocaustului a apărut pe lista de Scriitori evrei ostateci. Între anii 1951 și 1954 a fost arestat de către Securitate și trimis la o serie de închisori politice și lagăre de muncă forțată. A fost tatăl pictoriței Tia Peltz. Majoritatea cărților lui Isac Peltz au fost ilustrate de fiica sa, artista Tia Peltz.
La apariţia cărţii, unii critici şi cronicari literari au fost surprinşi de existenţa acestei umanităţi în permanentă goană după un codru de pîine, după un strop de soare, după o fărîmă de tihnă. Deşi la doi paşi de ei, oamenii „Căii Văcăreşti” n-au intrat niciodată în sfera lor de cunoaştere. S-au publicat, atunci, sute de recenzii, s-au făcut conferinţe şi procese literare privitoare la acest roman. Unii critici şi conferenţiari au mărturisit că, prin această carte, au luat pentru întîiaşi dată contact cu realităţi cu totul ignorate. Ţin să arăt aci, în prefaţa pe care o doresc ferită de flori de stil, că eroii „Căii Văcăreşti” nu sînt, însă, defel tipuri deosebite, tipuri bizare, – fantastice. Ficu, Soifer, Esther, Paul, Rubin, Haike, actorul-cîntăreţ de mahala, negustorul ambulant, micul meseriaş, preşedintele societăţii filantropice, toate personajele astea trăiau în mii de exemplare în cuprinsul ţării noastre, la Bucureşti sau la Iaşi, la Craiova sau la Cluj. E adevărat, în carte am ales din mulţime, eroi şi eroine a căror viaţă, al căror destin rezuma viaţa şi destinul celorlalţi, a Estherelor, a Soiferilor, a Paulilor…
_______________________________________ „Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor…”, Miron Costin - “De neamul Moldovenilor”
Multumiri pentru carte. Din pacate, atit din fisierul pdf cit si din cel doc lipsesc paginile 42-43. Se poate remedia acest inconvenient? De asemenea, se poate confirma ca paginile 34, 80 si 116 sint fara text in varianta originala? Multumesc.