John (Kilian Houston) Brunner (24.09.1934 – 26.08.1995) poate fi considerat un specialist al viitorurilor sumbre, care a utilizat cu talent literatura science fiction ca pe o oglindă amplificatoare a realităţii, proiectarea acţiunii într-un viitor foarte apropiat permiţându-i o privire în detaliu asupra prezentului, din care extrage faptele ce pun în primejdie omenirea. În ciuda activităţii sale militante şi a atracţiei pe care a simţit-o faţă de SF-ul de avertisment, Brunner nu a căzut niciodată în capcana profetismului stângist, dorind să fie, înainte de orice, un „artizan al cuvintelor”, îndrăgostit de scriitură. Brunner iubea frescele grandioase, clocotind de personaje şi de acţiune. Scriitorul a vizitat România, în 1994, cu ocazia Euroconului de la Timişoara. În cea de-a doua zi a următoarei Convenţii Europene de SF, cea de la Glasgow, din 1995, John Brunner avea să moară în urma unui atac de cord, lăsând un imens gol în conştiinţa literaturii science fiction.
Peste o sută de mii de ani Pământul va deveni o planetă stranie şi eclectică, ameninţată de o pieire iminentă. Un „vagabond al spaţiului”, o stea călătoare scăpată de pe orbită pare că se va ciocni în curând cu Pământul. Dar omenirea acelei epoci a decadenţei va fi pierdut în negura istoriei cunoştinţele necesare pentru a preveni o catastrofă de asemenea amploare. Singura speranţă o reprezintă astronomul Creohan şi tovarăşii săi, care pornesc în căutarea unei soluţii. Deşi nu se numără printre cele mai cunoscute romane ale autorului englez, posedă toate virtuţile scrierilor sale: o intrigă atrăgătoare, personaje vii, o idee ţinând de specificul science-fantasy.
Ultimul război mondial nuclear a dus Pământul în pragul extincţiei. Omenirea, câtă a mai supravieţuit, încearcă să se regăsească. Dar şocul tehnologic a produs mutaţii semnificative în mentalul colectiv. Hans Dykstra, un nostalgic al istoriei, un spărgător de coduri de teleportare aflat în căutarea unor locuri abandonate de multă vreme, devine un hăituit al propriilor sale idealuri şi cade victimă incapacităţii sale de a înţelege o lume nouă, terifiantă.
Sistemul Punţii Interstelare era cea mai măreaţă invenţie din lunga istorie a umanităţii cosmice. Răspândiţi pe o mulţime de planete, oamenii şi societăţile lor trăiseră despărţiţi, izolaţi, până când Puntea venise să unească laolaltă lumile împrăştiate ale umanităţii… Şi să afirme încă o dată că toţi oamenii erau în esenţa lor fraţi si surori. Dar îndepărtata lume a Azrael-ului constituia excepţia, fiind singura lume disidentă care refuzase Puntea. Readucerea rebelilor în uniunea umană, anihilarea motivelor ascunse ale refuzului lor îndârjit de a renunţa la izolare reprezintă misiunea a doi agenţi – un bărbat şi o femeie. Riscurile unei asemenea acţiuni vor determina mai mult decât dezvăluirea unor secrete, căci romanul „Constelaţia Rebelă” al lui John Brunner vizează însăşi structura civilizaţiei…
_______________________________________ „Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor…”, Miron Costin - “De neamul Moldovenilor”
![[B] John Brunner - John Brunner - Telepatul Editura BARICADA 1994 - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_John_Brunner-ok_1509965.jpg)
![[B] John Brunner - John Brunner -Orbită periculoasă - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_John_Brunner-ok_1513625.jpg)
![[B] John Brunner - John Brunner - Orașul ca un joc de șah - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_John_Brunner-ok_1513626.jpg)
![[B] John Brunner - John Brunner -Răbdarea timpului Editura - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_John_Brunner-ok_1513627.jpg)
