utilitasetveritas
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 13 ani
|
|
════ TOPIC ÎNREGISTRAT ════ Mergi la Catalog ►► Biblioteca R.I.
Eugen Barbu - GROAPA
TITLU: Groapa AUTOR: Eugen Barbu EDITURA: 100 + 1 Gramar AN APARITIE: 1997 EDITIE: Revazuta. Text Definitiv PAROLA: 123
<<<V.0.9 & DJVU>>>
Eugen Barbu, JURNAL, 1974 Se apropie Pastele. N-am niciun ban. O disperare cruntă mă copleşeşte. Vecinii cară miel şi vin în damigene. În toată mahalaua pluteşte miros dulce de cozonac. Eu aş suporta aceste lucruri dar bunica mea plânge în fiecare zi. E bătrână şi se agaţă de orice bucurie. Nu pot s-o ajut cu nimic. Mă întreabă de ce nu-mi iau un serviciu. Ce să-i răspund? Că vreau să-mi termin cartea? Prietenii m-au părăsit şi nu le fac din asta vreo vină. Unii sunt la fel de săraci ca şi mine, dar au cel puţin o familie. Mă închid în casă, strâng din dinţi. Muzica de la radio îmi face bine. Sunt singur şi mă simt foarte puternic…
Jurnal, 1966 Şi „Groapa” şi „Principele” sânt fructul unei mânii prelungite. În 1957 apărea prima carte primită cu huiduieli şi cu scrisori de la preoţi, învăţători şi făcători de bine. Ce urau aceşti oameni? Violenţa stilului, lumea aceea atât de pestriţă, descrisă needulcorat. Când o scriam, mă gândeam că se va întâmpla ce s-a şi întâmplat, că voi fi primit cu strigăte şi scrâşnete şi ştii de ce? Pentru că asta doream, să răstorn masa… „Groapa”, mahalaua nemernică în care sunt obligaţi să trăiască aceşti oameni aruncaţi la marginea societăţii, nu este o lume izolată, o entitate geografică de sine stătătoare, ci o consecinţă zguduitoare a unui fel de viaţă odios, în care fericirea este dată numai unora şi se obţine, aşa cum se vede şi în această carte, cu mijloace care îngrozesc pe cititor. Voiam să mai adaug că titlul cărţii nu are referinţe numai la un spaţiu cunoscut, ci şi la „groapa morală”, în care erau siliţi să trăiască mahalagii Cuţaridei. Aici vreau să amintesc că târguitul miresei din capitolul „Nunta” nu e deloc întâmplător, că asemenea căsătorii la mahala, în care părintele îşi vindea copila unui om „cu situaţie” sau care ar putea avea „situaţie”, erau curente şi că înfăţişând acest târg ruşinos am umplut inima cititorului de oroare…
Jurnal, 1974 …La apariţia Gropii am fost etichetat „scatolog naţional” titlu de care s-au bucurat alde Arghezi şi Cocea. M-am obişnuit cu contestaţiile. Un autor primit prea bine e susceptibil de bănuieli. El e, ori cu totul mediocru, ori deţine un rang social care inspiră linguşeala. De pildă, toţi preşedinţii Uniunii Scriitorilor au o presă excepţională. Timpul, iată supremul arbitru… …Regula criticii, elementara regulă a criticii, cere ca opera să fie despărţită de individ. N-a fost un Popescu-Doreanu, care a făcut ca „Groapa” timp de cinci ani, să fie o carte interzisă şi cu ce s-a ales el, ca să nu-l pomenesc pe A. Toma şi alţi cioclii literari ai dogmatismului, n-a fost campania organizată de Breban în jurul „Principelui” şi ce s-a ales de acei copii ai durerii care scânceau în jurul cărţii?
Modificat de utilitasetveritas (acum 12 ani)
|
|