Barbu Slătineanu (14 iulie 1895, Paris - 31 octombrie 1959, Jilava, judeţul Ilfov)prozator român şi editorialist, a fost fiul Irinei (născută Metaxa) şi al lui Alexandru Slătineanu, medic bacteriolog. Învaţă mai întâi acasă şi îşi dă examenele în particular, pentru ca din 1908 să fie elev la Liceul „Gh. Lazăr" şi la Liceul „Matei Basarab" din Bucureşti.
În 1914, la izbucnirea primului război mondial, era student la Politehnica din Munchen. Revine în ţară şi intră la Şcoala de Ofiţeri de Artilerie. Va participa, ca sublocotenent, la luptele de la Turtucaia, Valea Prahovei, Oituz şi Mărăşeşti, în 1919 făcând parte din armata care eliberează Budapesta. La întoarcerea de pe front se reangajează ca ofiţer şi face carieră militară, din 1941 fiind profesor la Şcoala de Război, iar din 1945 şef al Secţiei muniţii din Ministerul înzestrării Armatei.
Instalarea comunismului în România îl transformă şi pe el într-o victimă: în aprilie 1947 este arestat împreună cu toată familia sa, în 1950 i se naţionalizează casa din cartierul Cotroceni şi o fermă. Se vede constrâns să doneze parţial statului colecţia de artă decorativă şi ceramică populară. În 1952 va fi angajat ca lector de istoria ceramicii la institutul de Arte Plastice, însă în 1958 este din nou arestat, împreună cu toţi membrii de seamă ai cenaclului literar pe care îl găzduia în casa lui, capul de acuzaţie fiind faptul că aici se citise cartea lui Emil Cioran “La Tentation d'exister”.
I se confiscă manuscrisul unui studiu de arheologie, acuzat că hărţile anexate ar fi fost hărţi de stat major privind debarcarea aeriană a trupelor Statelor Unite. În octombrie 1959 este arestat iarăşi şi peste o lună moare în timpul anchetei. Colecţia donată de el, rămâne închisă pentru public; după alte avataruri, va fi mutată, în 1979, la Muzeul Colecţiilor de Artă. Contribuţiile sale privind ceramica românească se vor publica în 1972, în cuprinzătorul volum Studii de artă populară.
Postum va fi editat romanul “Sub semnul paloşului” (1989), a cărui elaborare datează din 1955-1958.
BARBU SLATINEANU – SUB SEMNUL PALOSULUI
“Pornind de la ipoteza că biserica, monument istoric, din Ostrovul Snagov, ar fi fost ctitorită de Cavalerii Teutoni, care participaseră la a cincea cruciadă, autorul a zugrăvit o frescă minunată a epocii, titlul romanului implicând în decurs de două generaţii consecinţele fatale ale jurământului de castitate depus, în calitate de cavaler teuton şi călcat, prima oară, dintr-un impuls necugetat, a doua, ca urmare a unei pasiuni nimicitoare.
Avem, aşadar, în această povestire epică, impecabil arhitecturată, pe de o parte o icoană veridică a strămoşilor noştri, anterior şi din vremea lui Seneslau, Voievodul românilor din stânga Oltului, iar pe de alta, în partea finală, deznodământul tragic al unui roman de dragoste mai puternică decât raţiunea şi, după cum se ştie, soră bună cu moartea”.(Serban Cioculescu)
_______________________________________
"de GUSTIBUS et COLORIBUS non disputandum"
(Seneca)
Contributia mea pe forum:
Colectia O Altfel de E-Carte
Colectia Aleksandr Romanovici Beleaev
FOILETON-TRACIA MAGAZIN - O revista virtuala
Colectia Romane de Aventuri si Istorice - romanesti
Wild, Wild, West - Colectie western
Colectia CALATORI PRIN TIMP
O altfel de E-Carte - BLOG
|
