Producător: ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului – 2013
Când singurătatea şi lipsa de perspective ajung să ne chinuie, unica posibilitate de evadare din realitatea ostilă rămâne imaginaţia. Astfel putem construi un nou univers, în care totul este posibil, iar graniţa dintre lumea reală şi cea plăsmuită devine fragilă, aproape insesizabilă.
Traducerea în limba maghiară și dramaturgia: Ágota Bereczki
Cu:
Csatlós Lóránt, Dimény Levente, Firtos Edit, Gajai Ágnes, Hajdu Géza, Hunyadi István, Kardos M. Róbert, Kiss Csaba, Kiss Tamás, Román Eszter, Sebestyén Hunor, Tóth Tünde, Tőtős Ádám, Trabalka Cecília, Pitz Melinda
Spectacol în limba maghiară cu titrare în limba română
Nerecomandat persoanelor sub 12 ani
Titlul este un joc de cuvinte pe sintagma Orient Express, faimosul tren de lux, plin de aventurieri care se îndrepta spre tezaurele Orientului. Însă, în „Occident Express” locul viselor luxoase este luat de altfel de dorințe. Dorința de viață.
Unul servea călătoriile de plăcere ale bogaţilor din vest, celălalt transportă grupuri de oameni care se luptă pentru a avea un trai mai bun. În această piesă, Balcanii apar ca ideile stereotipizate ale unei persoane din occident în scenele cu filmarea, completate de fragmentele de poveste despre realitatea prăfuită a vieţii de zi cu zi. Aceste fragmente se concretizează în visele bătrânului orb, în simţul de responsabilitate al curvelor şi al proxeneţilor, în disperarea emigranţilor, sau în dialogurile dintre muzicienii care încearcă să-şi câştige pâinea prin pasajele de la metrou.
Spectacolul, prin problematica punctelor cardinale, a culturilor, a obiceiurilor, a etnicităţii, a occidentalităţii sau a orientalităţii, este, în mod unitar, despre fiinţa umană.
bazat pe traducerea în limba maghiară de: László Kúnos
Distribuția:
Torvald Helmer: Péter Árus
Nora: Kinga Ötvös
Doamna Linde: Csilla Albert
Krogstad: Lóránd Váta
Dr. Rank: Gábor Viola
Anne-Marie: Melinda Kántor
Kiddo: Zsuzsa Tőtszegi
John, curieru’: Platz János
Adaptarea scenică: Ágnes Kali, Botond Nagy
Dramaturgia: Ágnes Kali
Regia: Botond Nagy
Visual design: András Rancz
Spațiul scenic: Carmencita Brojboiu și András Rancz
Costumele: Carmencita Brojboiu
Muzica și sound design: Bence Kónya-Ütő
Mişcarea scenică: Kinga Ötvös
Grafica digitală: Szidónia Szederjesi
Light design: Romeo Groza
Durata: 1h 40min
Producător: Teatrul Maghiar de Stat, Cluj – 2019
Spectacol în limba maghiară cu subtitrare în limba română
Nerecomandat persoanelor sub 14 ani
Omul este dispus să se închidă în minciuni, în realităţi închipuite, în traume vechi şi maltratări repetate. E înclinat să cedeze stării de comă şi să spere în minune, fără să facă ceva. Dar oare până când ne putem ţine pe noi înşine în această captivitate? Până când ne putem decora carcerele cu mistificări? Şi ce se va întâmpla dacă ne trezim din această stare de inconştienţă – dacă ne dăm seama că miracolul pe care îl aşteptam nu e decât o gaură neagră larg deschisă, care se dizolvă în holograme şi ne părăseşte pentru totdeauna
Marinari, Spirite, Creaturi ale insulei: Eduard Adam, Axel Moustache, Eduard Cârlan, Mădălin, Mandin, Ionuț Toader
Nimfă: Alexandra Poiană
Regia și ilustrația muzicală: Alexander Morfov
Decorul: Nikola Toromanov
Costumele: Andrada Chiriac
Light design: Chris Jaeger
Coregrafia: Florin Fieroiu
Durata: 2h 30min
Producător: Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, 2014
O distribuție impresionantă, cu Ion Caramitru în rolul Prospero, într-o montare captivantă, cu ritmuri frenetice, umor și emoție, de o plasticitate puternică și o ilustrație muzicală ale cărei cadențe urmăresc spectatorul mult timp de la ieșirea din sală.
Traducerea în limba maghiară de: Kosztolányi Dezső
Distribuția:
Andrei Sergheevici Prozorov: András Hatházi
Natalia Ivanovna: Enikő Györgyjakab
Olga: Andrea Kali
Maşa: Imola Kézdi
Irina: Hilda Péter
Kulîghin Feodor Ilici: Attila Orbán
Verşinin Alexandru Ignatevici: Zsolt Bogdán
Tuzenbach Nicolai Lvovici: Balázs Bodolai
Solionîi Vasili Vasilievici: József Bíró
Cebutîkin Ivan Romanovici: Iván Dengyel
Fedotic Alexei Petrovici: Levente Molnár
Rode Vladimir Carlovici: Ferenc Sinkó
Ferapont: György Barkó
Anfisa: Ágnes Kakuts
Svetlana: Tünde Skovrán
Protopopov: Ervin Szűcs
Muzicieni, ofiţeri, pompieri: Szabolcs Balla, András Buzási, Ernő Galló, Alpár Fogarasi, Róbert Laczkó Vass, Loránd Farkas, István Albu, Csongor Köllő
Dramaturgia: András Visky
Regia: Gábor Tompa
Decorul: Andrei Both
Costumele: Carmencita Brojboiu
Muzica: Rahmaninov, Shostakovich, Vasile Şirli
Durata: 2h 40min
Producător: Teatrul Maghiar de Stat Cluj – 2008
Spectacol în limba maghiară cu titrare în limba română și engleză
Nerecomandat persoanelor sub 14 ani
„Trei surori mă preocupă din punctul de vedere al problematicii mântuirii. Conform acesteia, surorile sunt trei proiecţii ale unei singure imagini feminine: cea a fetei, a femeii şi a mamei – acestea trebuie să rămână unite ca supravieţuirea lor să fie posibilă. Spiritul Tatălui bântuie, personajele nu pot şi nici nu vor să scape de el. Apare şi figura Fiului, deoarece la începutul piesei surorile percep sosirea lui Verşinin în mod mesianistic: văd în el mântuitorul care în sfârşit le ia cu el la Moscova. Este prezent şi Sfântul Duh, pe care îl identific cu suferinţa. Suferinţa pe care toate personajele într-un fel sau altul trebuie să şi-o asume. Mă incită muzicalitatea din piesa Trei surori, muzicalitate care poate fi asociată cu piesele absurde, piese la care ţin foarte mult. Această muzicalitate, ca şi orice operă simfonică, necesită o mare punctualitate, o tonalitate riguroasă, un ton, o atmosferă, nuanţe exacte de culori.” (Gábor Tompa)
REGELE MOARE de Eugčne Ionesco 28 noiembrie – 16:00 – www.fnt.ro
VIZIONARE ÎNCHEIATĂ Spectacolul a fost disponibil pentru vizionare NUMAI PE TERITORIUL ROMÂNIEI de sâmbătă, 28 noiembrie, ora 16:00, până luni, 30 noiembrie, ora 16:00. „Mi-am spus că poți să înveți să mori, că poți să-i înveți pe alții să moară. Acesta îmi pare lucrul esențial pe care-l putem face, fiindcă suntem niște muribunzi care nu acceptăm să murim” ‒ motivează dramaturgul Eugčne Ionesco nașterea piesei Regele moare. VEZI EVENIMENTE DIN ACEEAȘI ZI
Traducerea: Vlad Russo și Vlad Zografi
Distribuția:
Bérenger întâiul, regele: Victor Rebengiuc
Regina Marguerite, prima soţie a regelui Bérenger întâiul: Mariana Mihuț
Regina Marie, a doua soţie a regelui Bérenger întâiul: Ana Ciontea
Doctorul, care e şi chirurg, călău, bacteriolog și astrolog: Șerban Pavlu
Producător: Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București – 2017.
Textul este cea mai caldă, înduioșătoare și sinceră mărturisire a omului Eugčne Ionesco despre marea întâlnire finală. Neliniștile nesfârșite, agonia permanentă din Jurnalele sale își găsesc transpunerea dramatică într-unul dintre cele mai profunde „poeme” despre moarte și acceptarea ei. O metaforă alegorică a trecerii, o confesiune în oglindă a propriei conștiințe. Întreaga zbatere interioară a lui Bérenger ‒ revolta, frica, spaima, groaza, tristețea, bucuria, dorința de a trăi, amintirile, nostalgia, resemnarea ‒ nu este altceva decât un ceremonial al trecerii prin care el, omul, învață acceptarea, învață a muri. Dar Bérenger nu e singur. O are alături pe soția sa. Regina Marguerite și Regina Marie ‒ două aspecte ale uneia și aceleiași femei. Marguerite ‒ inițiatoarea, cea care permite accesul altor lumi „lumea dinaintea nașterii și cea de după”‒ ea îl naște, ea îl ajută să pășească în lumea de dincolo; Marie ‒ grația, tandrețea, fragilitatea ‒ neputincioasă în fața Morții.
Regele moare e un spectacol de o emoție copleșitoare, în care fiecare dintre noi joacă rolul principal.
Producător: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara – 2009
Împreună în focul luptei, stăpânind lumea împreună, povestea îi duce pe Leonotes, tiranul Siciliei, Hermiona, regina lui și Polixenes, regele Boemiei în iadul geloziei neîntemeiate și al morții. Leontes nu se poate împotrivi paranoiei, pierzându-și deodată soția, fiul și cel mai bun prieten.
Dar povestea își are firul ei… și nu se lasă oprită de nimic, nici măcar de trecerea timpului.
Șaisprezece ani mai târziu, regatul Boemiei. Florizel, fiul lui Polixenes, îndrăgostit de Perdita, frumoasa fiică de păstor, trece peste voința tatălui său, din prea multă dragoste. Deznodământul neașteptat în care iubirea, memoria, regretele și prietenia fac jocurile, are o singură morală: destinul însuși este o poveste, iar omului îi este dat să-i fie și actor și spectator.
