bibescu
Moderator
 Din: depĺrtare
Inregistrat: acum 17 ani
|
|
Ștefan Tapalagă (1933 - 1994)
Locul naşterii: Dorohoi, România
Data naşterii: 04.04.1933
Data decesului: 21.05.1994
Locul decesului: Bucureşti
Ocupaţie: Actor
Biografie
Ștefan Tapalagă s-a născut la 4 aprilie 1933 la Dorohoi, oraș moldovenesc unde a făcut școala primară și apoi liceul. A urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" din București. Absolvește Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1961 la clasa profesorului Finteșteanu - Sanda Manu, Dem Radulescu și Alex Lungu.
În perioada următoare este elev la Paris pentru a studia pantomima cu Jacque Lecqoc. Este coleg de clasă cu Traian Stănescu, Candid Stoica, Ioana Manolescu, Violeta Andrei, Dorina Lazăr, Ioana Măgură Bernard, Ion Arcudeanu, regretații Jorj Voicu și Marian Hudac, Nicolae Scarlat, Alexandru Lazăr, Melania Ursu, Mitică Popescu până în anul 3 (când a fost arestat), Constantin Drăgănescu.
A jucat pe scena Teatrului din Pitești și a Teatrului de Comedie din Capitală. De la primele apariții scenice s-a afirmat ca o prezență interpretativă dotată cu reale calități comice și dramatice. De-a lungul anilor, a dat viață unui număr impresionant de personaje, în sute de spectacole, dintre care menționăm: Zăpăcitul de Moličre, Rinocerii de Eugen Ionescu, Fizicienii de Dürrenmatt, Livada cu vișini de Cehov, Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw, Troilus și Cressida de Shakespeare, Mătrăguna de Machiavelli și altele. A debutat pe marele ecran în filmul Alo? Ați greșit numărul (1958).
Consacrarea în cinematografie i-au adus-o Nu vreau sa mă însor (1960) și Pași spre Lună (1963). Din șirul realizărilor pe marele ecran, mai cităm: Brigada diverse în alertă (1971), Dimitrie Cantemir (1974), Cercul magic (1975) etc. Ștefan Tapalagă a fost o prezență de prestigiu la radio și televiziune, în special în spectacolele de comedie și divertisment.
Scurt timp, a îndrumat o serie de tineri învățăcei în tainele artei scenice. A participat împreună cu Sorin Poenaru și Iosif Silahy în 1954 pentru prima dată la concursurile internaționale de floretă. A fost maestru al sportului activând în domeniul scrimei și fiind campion al acestei frumoase arme. A fost căsătorit cu fosta sa profesoară de actorie d-na Sanda Manu; împreună au realizat o singură piesă de teatru, Frumoasa duminică de septembrie. A fost fratele actriței Rodica Tapalagă.
Cunoscutul actor Ștefan Tapalagă a plecat dintre noi la 21 mai 1994, în București, așa cum a fost tot timpul vieții: cu zâmbetul pe buze, sclipiri jucăușe în ochi și sufletul cald și generos.
Filmografie
Atac in biblioteca (1992)
Chirita la Iasi (1987)
Clipa de ragaz, O (1986)
Cucoana Chirita (1986)
Am o idee (1981)
Grabeste-te incet (1981)
Cîntec pentru fiul meu (1980)
Aurel Vlaicu (1977) - Traian Vuia
Razboiul independentei (1977) - ziarist
Roscovanul (1976) - Chiriac
Cercul magic (1975)
Elixirul tineretii (1975)
Muschetarul roman (1975)
Muntele ascuns (1974)
Zestrea domnitei Ralu (1970)
Haiducii lui Saptecai (1970) - chefliu
Unul dintre noi / (1971)
Discurs pentru o floare / (1970)
Game pentru televiziune (1968)
Împuscaturi pe portativ (1967)
Vin ciclistii (1963)- Virgil
Cerul incepe la etajul III (1967)
Sapte baieti si o strengarita / Sept hommes et une garce (1966) - voce Latouche
Omul și camera (1966)
Steaua fara nume (1965) - voce Marin Miroiu
Casa neterminata (1964)
Castelanii (1964)
Pasi spre luna (1963) - Jules Verne
Nu vreau sa ma insor (1960)
Alo? Ati gresit numarul (1958) - studentul Hurjui
Trio Ra-ta-ta...
Ştefan Tapalagă - Actor de comedie
Ti-ri-ri, ti-ri-ri, bum-ci-ci-ci...
Ra-ta-ta-ta-ta este un trio
Care cu brio
Vă spune tot ce este nou!
Ra-ta-ta-ta-ta adună glume
De pe la lume
Şi le aduce-n studiou!
Tinerii zilelor noastre nu ştiu de unde-i asta - dar noi, cei mai trecuţi, nu putem uita cele douăzeci şi cinci de minute din fiecare după-amiază de duminică de la începutul anilor '70 în care ne delectam cu "Trio Ra-ta-ta": Dumitru Rucăreanu, Vasilica Tastaman şi Ştefan Tapalagă, care satirizau prin scenete, cuplete şi parafraze muzicale diverse flecuşteţe ale societăţii - atâta cât era voie, dar cu un haz irezistibil.
Cel mai amuzant, după părerea mea, membru al savurosului trio era Ştefan Tapalagă, una dintre prezenţele aproape permanente ale micilor şi marilor ecrane - născut (în 4 aprilie, 1933), ca frate al unei alte viitoare mari actriţe, Rodica Tapalagă, şi crescut la Dorohoi, până la absolvirea liceului, după care s-a impus ca scrimeur, participând împreună cu Sorin Poenaru şi Iosif Silahy la concursul naţional de floretă, în 1954.
În continuare, a studiat la I.A.T.C. "Ion Luca Caragiale", alături de Dorina Lazăr, Marian Hudac, Melania Ursu, Voicu Jorj, Mitică Popescu (arestat în anul III de facultate), Violeta Andrei, Traian Stănescu, Ion Gh. Arcudeanu, Ioana Manolescu, Candid Stoica, Constantin Drăgănescu - şi Ioana Măgură, viitoarea soţie a lui Noel Bernard, care urma să devină celebră nu ca actriţă, ci ca redactor al postului de radio Europa Liberă. A absolvit în 1961, sub îndrumarea marelui actor Ion Finteşteanu, secondat de Dem Rădulescu, Alexandru Lungu şi Sanda Manu - cunoscuta regisoare de teatru care i-a devenit şi soţie. Imediat după încheierea studenţiei, a avut şansa unui stagiu la Paris, unde a studiat pantomima, cu Jacques Lecoq - specializare ce avea să-i influenţeze decisiv stilul actoricesc.
După o perioadă petrecută la Teatrul de Stat "Al. Davila" din Piteşti, Ştefan Tapalagă s-a stabilit profesional la Teatrul de Comedie din Bucureşti, unde a jucat în spectacole de prestigiu ca "Rinocerii" de Eugen Ionescu, "Zăpăcitul" de Moličre, "Fizicienii" de Friedrich Dürrenmatt, "Livada cu vişini" de Anton Pavlovici Cehov, "Troilus şi Cressida" de William Shakespeare, "Mătrăguna" de Nicolo Machiavelli, sau "Casa inimilor sfărîmate" de George Bernard Shaw. L-am văzut pentru prima oară într-un delicios rol satiric (deşi marcat de aşa-zisul "ateism" agresiv al autorului (şi al regimului), în Călugărul Anastase, din "Cercul de cretă caucazian", de Bertolt Brecht, în regia lui Lucian Giurchescu (1978), dar incomparabil mai mult m-a cucerit, în aceeaşi stagiune, cu Oldfux, din "N-am timp", de Ludwig Holberg - un bătrân farseur (cum îl indica şi numele) care, pe parcursul piesei, îşi asumă cinci identităţi diferite, oferind cu fiecare câte o altă concepţie umoristică, una mai irezistibilă decât alta, pe toate planurile: al costumaţiei şi machiajului, al registrului vocal, al expresivităţii faciale şi al mişcării scenice.
Ah, dar încă-mi mai răsună în minte refrenul trio-ului Ra-ta-ta...:
Irezistibil,
Incoruptibil,
Foarte sensibil,
La orice pas,
Prin parafrază
Vă relatează
Duminica dup-amiază...!
...Bun, să revenim.
În 1958, Ştefan Tapalagă a debutat ca actor de film cu studentul Hurjui din comedioara "Alo? Aţi greşit numărul!", în regia lui Andrei Călăraşu, iar consacrarea s-a produs imediat după aceea, în "Nu vreau să mă însor" (1960, Manole Marcus), alături de marele comic al epocii Vasile Tomazian şi în compania unor alte nume ilustre, ca Geo Barton, Irina Petrescu, Nae Roman, Liliana Tomescu, Cristea Avram... şi chiar Toma Caragiu, la începuturile carierei, în rolişorul unui solist de operetă.
Deşi de un haz mereu proaspăt, scânteietor şi cu resurse nelimitate, în filme Ştefan Tapalagă a fost folosit mai mult în roluri secundare sau episodice, menite de obicei să pună "pata de culoare" comică. Pe lângă dublajul unor actori cum era Claude Rich, în rolul lui Marin Miroiu din "Steaua fără nume" (1966, Henri Colpi), sau Guy Bedos, în Latouche din «Sept hommes et une garce» / "Şapte băieţi şi o ştrengăriţă" (1967, Bernard Borderie şi Pitt Popescu), s-a mai remarcat ca Jules Verne, în "Paşi spre lună" (1964, Ion Popescu Gopo), sau cu rolurile din "Împuşcături pe portativ" (1967, Cezar Grigoriu), "Cerul începe la etajul III" (1967, Francisc Munteanu), "Haiducii lui Şaptecai" (1971) şi "Zestrea domniţei Ralu" (1972, Dinu Cocea), sau "Muschetarul român" (1975, Gheorghe Vitanidis).
În sfârşit, acelaşi an i-a adus şansa unui rol de mai mare întindere, pe registru dual - unul dintre cei patru protagonişti din "Elixirul tinereţii" (1975, Gheorghe Naghi), care apar în dubla ipostază a senectuţii şi a întineririi. Este semnificativ faptul că, din tot grupul (întregit împreună cu Florin Piersic, Marin Moraru şi Aurel Cioranu), Ştefan Tapalagă construia cel mai bine, în egală măsură, ambele vârste - inclusiv datorită fizionomiei sale extrem de mobile şi disponibile.
Ilustru, dar restrâns şi strict formal, a fost personajul lui Traian Vuia, pe care l-a interpretat în "Aurel Vlaicu" (1977, Mircea Drăgan), urmat de o interesantă şi surprinzătoare compoziţie dramatică într-un film foarte slab: "Cîntec pentru fiul meu" (1980, Constantin Dicu): un escroc laş care sfârşeşte prin a se sinucide. Am avut apoi şansa de a lucra împreună la "Am o idee" (1981, Al. G. Croitoru), unde, deşi nu s-a nimerit să ne apropiem şi în plan personal, i-am putut observa vivacitatea spontană de colaborator pe platou, mereu proaspăt şi inventiv, în cvartetul antrenorilor (alături de Dem Rădulescu, Geo Saizescu şi Corneliu Revent). Tot cam prin acea perioadă, s-a întâmplat să fiu prezent la o întâlnire a elevilor de la fostul meu liceu, Colegiul Naţional "Sfântul Sava", cu un grup de actori invitaţi - ocazie cu care Ştefan Tapalagă i-a distrat improvizând glumeţ, împreună cu întreaga sală, un cor pe cântecul: "Ti-ri-ri, ti-ri-ri, bum-ci-ci-ci, bum-ci-ci-ci, bum-ci-ci-ci, / "Ti-ri-ri, ti-ri-ri, bum-ci-ci-ci, bum-ci-ci-ci, BUM!!!" - unul dintre numerele lui favorite pentru asemenea ocazii, folosind versurile infantile şi melodia simplissimă ca pretext pentru interacţiuni cuceritoare cu spectatorii (formulă clasică, folosită de mulţi actori comici, dar care sub cordonarea lui atingea un şarm cu totul aparte).
Au mai urmat încă patru filme, prin nimic reprezentative: "Clipa de răgaz" (1987, Şerban Creangă , "Cucoana Chiriţa" (1986) şi "Chiriţa în Iaşi" (1987, Mircea Drăgan) - şi, într-un târziu, "Atac în bibliotecă" (1992, Mircea Drăgan), în acea perioadă post-decembristă confuză, când vechiul film românesc încerca zadarnic să se adapteze, iar cel nou încă nu se născuse. Puţin mai înainte, în frământata lună mai a anului 1990, l-am revăzut vorbindu-le Golanilor din Piaţa Universităţii (desigur, salutat cu formula: "Ăsta, DA, Golan! Ăsta, DA, Golan! Ăsta, DA, Golan!". A încercat să le descreţească frunţile cu acelaşi "Ti-ri-ri, ti-ri-ri, bum-ci-ci-ci" de pe vremuri, înlocuind doar BUM-ul final cu "VICTORIE!!!" - dar, la starea de spirit aprinsă care domnea în Piaţă, formula n-a mai prins, drept pentru care, cu bunul-simţ care nu l-a părăsit niciodată, Ştefan Tapalagă s-a scuzat public: "Eu sunt actor de comedie... Atâta ştiu să fac... Vă rog să mă iertaţi..."
Da - actor de comedie - dar un actor pentru care comedia a rămas mereu vie şi spumoasă, până în 21 mai, 1994, când a trecut în eternitate, lăsând în urma lui un prinos de voie-bună, spirit ludic şi generozitate, atât de sclipitor întipăite pentru totdeauna în priviri, voce, mişcări, replici şi versuri ca:
Ra-ta-ta-ta-ta în consecinţă,
Cu elocinţă,
Cât de curând va reveni!
Ra-ta-ta-ta-ta cu-o melodie
Şi-o ironie,
Să pună punctele pe i!
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
4 aprilie, 2012, 18:24-20:39
Bucureşti, România
_______________________________________
Filme Romanesti facute format DVD de bibescu
#01 - Nunta de piatra (1972)
#02 - Independenta Romaniei (1912)
#04 - Sarutul (1965)
#05 - Un film cu o fata fermecatoare (1966)
#06 - Acordati circumstante atenuante? (1984)
#07 - Mireasa din tren (1980)
#08 - Secretul cifrului (1959)
La filmele romanesti avem CATALOG. Se admite doar un topic pe film.
|
|
