bibescu
Moderator
 Din: depĺrtare
Inregistrat: acum 17 ani
|
|
Ștefan Mihăilescu Brăila (1925 - 1996)
Nume real: Ștefan Mihăilescu
Locul naşterii: Brăila
Data naşterii: 03.02.1925
Data decesului: 19.09.1996
Ocupaţie: Actor
Biografie
S-a născut pe 3 februarie 1925, la Brăila în casa de pe strada Tudor Vladimirescu, fiind al șaselea copil din cei șapte din familia inginerului Ștefan Mihăilescu-Brăila (1893-1981) și a soției sale, Rodica Popescu (1900-1986). El a urmat cursurile primare și secundare în orașul natal, dedicându-se carierei scenice de timpuriu. Din 1949 până în 1954, Ștefan Mihăilescu Brăila a jucat la Teatrul „Maria Filotti”, în spectacole ca La Ilie bun și vesel de Ion Damian, O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Poveste de dragoste de Margarita Aligher, Burghezul gentilom de Moličre, Bădăranii de Carlo Goldoni, Nunta lui Krecinski de Suhovo Kobalin și Ultima oră de Mihail Sebastian. Debutează în cinema în 1957, jucând cu o inegalabilă măiestrie artistică, în cele mai reușite comedii din cinematografia românească: Ciocolată cu alune, în 1978, Păcală (1974), Nea Mărin miliardar (1979), Elixirul tinereții, în 1978. Bachus din filmul Secretul lui Bachus (1984), realizat de regizorul Geo Saizescu, a fost ultimul mare rol al lui Ștefan Mihăilescu Brăila. «Am lucrat cu cei mai buni actori ai timpului. Pleiada de aur. Pentru rolul lui „Bachus”, l-am „ochit” încă de la început pe Ștefan Mihăilescu Brăila. Era extraordinar! A studiat rolul și apoi a intrat perfect, din prima, în pielea lui „Bachus”. Capătă o privire de gheață care parcă tăia ca un laser», spunea Geo Saizescu despre actorul brăilean.
Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, actorului Ștefan Mihăilescu-Brăila i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
Actor
Secretul lui Bachus (1984)
Sosesc pasarile calatoare (1984)
Buletin de Bucuresti (1982) - Matheianu
Destine romantice (1981)
Duelul (1981)
Fiul muntilor (1981)
Grabeste-te incet (1981)
Mihail, caine de circ (1979) - recrutor de matrozi
Nea Marin miliardar (1979) - Doe, sef de banda
Ora zero (1979)
Sapca si palaria (1979)
Singur printre prieteni (1979)
Ciocolata cu alune (1978)
Das verschollene Inka-Gold / Poarta de aur a incașilor (1978)
Septembrie (1978) - Tatăl lui Vali
Eu, tu si Ovidiu (1977)- Baciu
Fata buna din cer (1977)
Sa umplem Pamantul cu visuri / (1977)
Accident (1976) - Glovnicu
Gloria nu cinta (1976)
Im Staub der Sterne / In pulberea de stele (1976) - Xik
Misterul lui Herodot (1976)
Un text cu bucluc (1976)
Alarma in delta (1975) - Sișu
Elixirul tineretii (1975)
Lupușor și Mieluțu (1975)
Mastodontul (1975) - Lixandru
Dincolo de nisipuri (1973) - taranul instarit Gheorghe Jinga
Pacala (1974) - Padurarul
Tatal risipitor (1973) - Primarul
Comisar acuza, Un (1973) - Costache
Un zâmbet pentru mai târziu (1974)
Bufetul 'La Senat' (1973)
Proprietarii (1973)
Sorcovitorul...voluntar / (1973) - postasul
Un august în flăcări (1974) (Serial TV) - inspectorul Ciripoi
Asta-seara dansam in familie (1972)
Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1971) - Plutonierul Gociman
Cine va deschide usa? (1967) - Tatăl
Cu mainile curate (1972) - banditul Buciurliga
Urmarirea (1971) (Serial TV)
Asediul (1970)
Autenticitatea / (1970) - Domnul Charles Jones
Ciuta / (1970)
Fratii (1970)
Căldura (1969)
Doi barbati pentru o moarte (1969)
Noul locatar / Noul locatar (TV) (1968) - Noul locatar
Zile de vară (1968) - Vasile Popescu
Maiorul şi moartea (1967) - Unchiul
Vremea zapezilor (1966)
Rascoala (1965)
Titanic vals (1964)
Camera albă (1964)
Comoara din Vadul Vechi (1964) - chiaburul Prisac
Marturiile unei mese de restaurant (1963)
Politica si... delicatese (1963) (Scurt metraj)
A fost prietenul meu (1961)
Darclée (1961)
Omul de linga tine (1961)
Porto-Franco (1961)
Când primăvara e fierbinte (1960)
O zi pierduta (1960)
Portretul unui necunoscut (1960)
Alo? Ati gresit numarul (1958)
Părerea criticului
Ştefan Mihăilescu-Brăila - Inefabilele "chestii-socoteli"
Cea mai infamă cruzime, hazul cel mai spumos
"Foaie verde baraboi / Am ajuns ca vai de noi... / De la Ness, la Ciripoi!" făceam haz de necaz în fara lui 1971, dezamăgiţi că după ce un an de zile ne delectaserăm sâmbăta seara cu Elliott Ness din "Incoruptibilii", TVR trecuse brusc la un serial cu ilegalişti ("Urmărirea", de Radu Gabrea) vânaţi de comisarul şef Mizdrache (Toma Caragiu) şi adjuncţii săi Teică (Aristide Teică ) şi Ciripoi (Ştefan Mihăilescu-Brăila). Dar eram subiectivi şi nedrepţi - căci, după cum aveam să descoperim în alte filme care au urmat, interpretul simpaticului personaj negativ Ciripoi era un actor extraordinar...!
Poate nu e o întâmplare, în raport cu personalitatea lui artistică de mai târziu, faptul că Ştefan Mihăilescu-Brăila, născut în 3 februarie, 1925, în oraşul al cărui nume îl purta, a pornit la drum în condiţii tulburi. A fost rodul unei relaţii de-o noapte între mama lui, infirmieră, şi un medic din cartierul Lacul Dulce. Ca urmare, relaţia dintre mamă şi fiul nedorit a fost rece şi tensionată, punându-şi amprenta pe copilăria petrecută în casa bunicilor. Din fericire, încă de pe-atunci, tânărul Ştefan a simţit chemarea teatrului, între 1949 şi 1954 jucând la Teatrul "Maria Filotti" din localitate, pentru ca din 1957 să se dedice definitiv filmului.
După câteva roluri de început - de la "Alo? Aţi greşit numărul!" (1958, Andrei Călăraşu), până la "Mărturiile unei mese de restaurant" (1964, Virgil Calotescu) - a rupt efectiv gura târgului cu Prisac, abjectul chiabur din "Comoara din Vadul Vechi" (1964, Victor Iliu), film primit cu aplauze la Cannes. Ne mai bântuie şi acum halucinanta demonstraţie de cruzime cinică din secvenţa când Prisac îşi torturează cu cuvintele adversarul doborât, mâncând ostentativ în faţa lui.
Dintre personajele care în continuare, au prins a se succede pe bandă rulantă, se evidenţiază arendaşul parşiv din "Răscoala" (1965, Mircea Mureşan), şi mai ales Buciurligă, din "Cu mâinile curate" (1972, Sergiu Nicolaescu), un bandit de cea mai joasă speţă, compus cu umor şi fineţe în cheia grobianismului maxim, de la executarea sumară a funcţionarilor poştali până la antologica scenă de amor cu Aimée Iacobescu, stopată brusc de intervenţia comisarilor. În acelaşi registru s-au dezvoltat plutonierul Gociman din "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1972, Sergiu Nicolaescu, după nuvela "Moartea lui Ipu", de Titus Popovici) şi primarul din "Tatăl risipitor" (1974, Adrian Petringenaru, după "Oaie şi ai săi", de Eugen Barbu). Dar Ştefan Mihăilescu-Brăila ştia să fie şi comic cu candoare, fără conotaţii negative, ca în cameo-ul Nea Costache din "Un comisar acuză" (1974, Sergiu Nicolaescu), poştaşul zglobiu care zburda cântând "Fluturaş, nu mai ai aripioare!" după ce fusese atins în treacăt de... "Elixirul tinereţii" (1975, Gheorghe Naghi), sau vânzătorul de îngheţată cu faringele în pioneze, îndrăgit de toţi copiii, din "Misterul lui Herodot" (1976, Geta Doina Tarnavschi).
Sergiu Nicolaescu, în schimb, a continuat să-i speculeze disponibilităţile malefice, în context de policier realiast (Glovnicu, din "Accident", 1976) sau de comedie burlescă (banditul Doe, în "Nea Mărin miliardar", 1979), în vreme ce alţi şi alţi cineaşti se jucau cu el la fel de creativ şi multicolor: marele disparut prematur Alexandru Bocăneţ, în "Gloria nu cântă" (1976), Geo Saizescu în "Eu, tu şi Ovidiu" (1978) şi "Grăbeşte-te încet" (1981), Timotei Ursu în "Septembrie" (1978), Gheorghe Naghi în "Ciocolată cu alune" (1978), Nicolae Corjos în "Ora zero" (1979 - oferindu-i o compoziţie foarte interesantă: tartorul unei reţele de escorci, tronând peste petrecerea din noaptea de Anul Nou într-o costumaţie combinată, de Moş Gerilă şi împărat), sau Virgil Calotescu, în Matheianu din "Buletin de Bucureşti" (1984).
...Şi ajungem, astfel, la cel mai mare rol al său - şi, din păcate, ultimul...
"Cazul Ştefănescu", cu vinurile falsificate, a făcut vâlvă în epocă - o vâlvă mult supralicitată de Ceauşescu care, înfuriat de succesul financiar al respectivului, i-a ordonat condamnarea la moarte, urmată şi de un film care să facă educaţie, să arate poporului cum devine cazu'. Saizescu cam obosise, dar cu "Secretul lui Bacchus" (1984) şi-a regăsit verva de pe vremea "Balului de sîmbătă seara" (1968) - şi nu în mică măsură, datorită rolului antologic compus de Ştefan Mihăilescu-Brăila, un Bumbescu, alias Nea Bacchus, de o complexitate incredibilă, ticălos şi iubitor, cinic şi sentimental, calculat şi isteric, glumeţ şi trivial, vulgar şi rafinat, patern şi lipsit de orice scrupul... Pe parcursul confruntării permanente şi alunecoase cu eroul interpretat de Emil Hossu, cel răpit atât de nedrept dintre noi acum nici o lună, Ştefan Mihăilescu-Brăila ducea efectiv pe umeri un film complicat şi stufos, vivace şi apăsător, unul dintre ultimele titluri de marcă ale perioadei comuniste.
După care...
În mod inexplicabil, toţi au părut să uite de el. E drept că, de la un moment dat, l-a atacat una dintre acele boli necruţătoare ale vârstelor înaintate, zădărnicindu-i procesele de memorare şi concentrare, indispensabile oricărui actor. Întâmplarea a făcut ca, prin 1994-95, un întreprinzător privat cu veleităţi de producător într-ale showbiz-ului să pună la cale un proiect de serial umoristic pentru care a cooptat diverşi actori intraţi în conul de umbră. L-am cunoscut atunci pentru prima (şi ultima oară ) pe Ştefan Mihăilescu-Brăila. Venit la discuţie împreună cu soţia, volubil şi docil, încerca să ne asigure că, dacă i se spune precis ce are de făcut, el face, încă mai poate să lucreze, ne stă la dispoziţie... N-a fost să fie - şi în ultimă instanţă e mai bine aşa, căci un actor de talia lui nu merita să fie subfolosit prin improvizaţii, o dată ce-l părăsiseră puterile. După nici doi ani, neglijat de toată lumea, s-a dus să stârnească aplauzele îngerilor, în 19 septembrie, 1996. Dar ceea ce contează, incomparabil mai mult decât nedreapta goliciune a ultimilor ani de viaţă, rămâne preaplinul rolurilor sale, prin care ne-a îmbogăţit cinematografia, conform ticului verbal al lui Nea Bachus, cu atât de multe şi savuroase "chestii-socoteli"...
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
13 februarie, 2012, h. 00:15-01:40
Bucureşti, România
_______________________________________
Filme Romanesti facute format DVD de bibescu
#01 - Nunta de piatra (1972)
#02 - Independenta Romaniei (1912)
#04 - Sarutul (1965)
#05 - Un film cu o fata fermecatoare (1966)
#06 - Acordati circumstante atenuante? (1984)
#07 - Mireasa din tren (1980)
#08 - Secretul cifrului (1959)
La filmele romanesti avem CATALOG. Se admite doar un topic pe film.
|
|
