bibescu
Moderator
 Din: depĺrtare
Inregistrat: acum 17 ani
|
|
Cornel Coman (1935 - 1980)
Locul naşterii: Livezile, Vrancea, Romania
Data naşterii: 14.06.1936
Data decesului: 05.05.1980
Ocupaţie: Actor
Filmografie
Anul 1848 (1982) (Serial TV)
Totul pentru fotbal (1978) - Foarta
Iancu Jianu, haiducul (1981)
Al treilea salt mortal (1980)
Ancheta (1980)
Detasamentul Concordia (1980)
Iancu Jianu, zapciul (1981)
Întoarcerea lui Voda Lapusneanu (1979) - spătarul Petrea a Catincii
La rascrucea marilor furtuni (1980)
Omul care ne trebuie (1979) - primarul
Avaria (1978)
Das verschollene Inka-Gold (1978)
Ecaterina Teodoroiu (1978) - Col. Jipa
Pentru patrie (1977) - Marele Duce Nicolae al Rusiei
Buzduganul cu trei peceti (1978) - Stoichita
Fata buna din cer (1977) - sef de proiect
Razboiul independentei (1977) (Serial TV) - Marele Duce Nicolae
Valentin si Valentina / (1977)
Casa de la miezul noptii (1976)
Douasprezece ore inainte de amurg / (1976) - maistrul constructor Sandu Iftodie
Prin cenusa imperiului (1975) - Spelbul
Speranta nu moare in zori / (1976)
Ultimele zile ale verii (1976)
Alarma in delta (1975) - Vlad
Comedie fantastica (1975) - Profesorul
Pe aici nu se trece (1975) - Ionescu
Pescărușul (1974) - Doctorul Evgheni
Trecatoarele iubiri (1974)
Trei scrisori secrete (1974)
Hotul invizibil / (1973) - comisarul
Un august în flăcări (1974) (Serial TV) - Dumitru Tronaru
Ciresarii (1972) (Serial TV) - profesor de geologie
Dragostea incepe vineri (1972) - strungarul Dudu
Drum in penumbra (1972)
Felix si Otilia (1972) - dublaj voce Leonida Pascalopol
Sfinta Tereza si diavolii (1972)
Ziariștii (1972) - Viisoru
Padurea pierduta (1971)
Puterea si adevarul (1971) - Bogza
Serata (1971)
Mihai Viteazul (1970) - Balogh
Diminetile unui baiat cuminte (1966)
Film cu o fata fermecatoare, Un (1966) - procuror
Biografie
Actorul Cornel Coman s-a născut la 14 iunie 1936, in comuna Vizantea-Livezi, judetul Vrancea. A studiat la Liceul Unirea din Focșani si in 1963 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București.
A fost actor al Teatrului Bulandra din capitală si a jucat in piese ca Anchetă asupra unui tînăr care nu a facut nimic, Pescărușul de Cehov, Antoniu și Cleopatra, Iulius Cezar de W. Shakespeare, Centrul înaintaș a murit în zori etc.
A fost casatorit cu Letitia Maria Coman si a avut un fiu. A murit la 5 mai 1980 in București, la varsta de 44 de ani.
În anul 1981 i s-a decernat post mortem premiul ACIN pentru întreaga activitate.
Cornel Coman - De neuitat...
Talentul fără vedetisme
Viaţa a fost crudă. Cu noi, precum şi cu el. Ne-am cunoscut pe fugă, la filmările de la "Al treilea salt mortal" (1980, Al. G. Croitoru) - o strângere de mână, două vorbe, şi un zâmbet modest, parcă intimidat (deşi eram mai tânăr decât el cu douăzeci şi patru de ani, şi abia muşcam din cinema...) Aşteptam ca timpul să fie mai binevoitor cu noi - şi n-a fost să fie... Cornel Coman nu a apucat nici măcar premiera acelui ultim film al său: s-a dus în 16 ianuarie 1980 - şi, printr-o stranie conexiune a fatumului, a chemat-o după el şi pe buna sa prietenă Catinca Ralea care, participând la înmormântare împreună cu soţul ei, Emanoil Petruţ, s-a îmbolnăvit din cauza frigului şi a umezelii, astfel că inima i-a peste numai trei zile...
Cornel încă nu împlinise patruzeci şi cinci de ani - s-a născut la data 14 iunie, 1936, în Vizantea-Livezi, Vrancea. După absolvirea Liceului Unirea din Foşcani, a intrat la I.A.T.C. "Ion Luca Caragiale", unde şi-a luat diploma în 1963. Teatrul de care avea să se ataşeze până la moarte a fost Bulandra, unde s-a impus curând ca un actor de mare discreţie şi sensibilitate, în spectacole ca "Răceala" (Marin Sorescu - singurul în care am apucat să-l văd pe scenă, în rolul unuia dintre românii lui Vlad Ţepeş , "Anchetă asupra unui tînăr care nu a făcut nimic" (Adrian Dohotaru), "Pescăruşul" (Anton Pavlovici Cehov), "Antoniu şi Cleopatra" şi "Iulius Cezar" (William Shakespeare), sau "Centrul înaintaş a murit în zori" (Augustin Cuzzani).
Dar pe vremea aceea televiziunea rareori filma spectacolele de teatru (şi, din păcate, multe înregistrări au fost şterse în 1979, ca să se "refolosească" benzile), aşa că admirabilul actor Cornel Coman ne-a rămas prezent mai mult în urma carierei sale cinematografice - extrem de bogate şi impresionante, pentru doar paisprezece ani, cât a apucat să acopere.
Primele sale roluri au fost pasagere - "Dimineţile unui băiat cuminte" (1967, Andrei Blaier), "Un film cu o fată fermecătoare" (1967, Lucian Bratu), "Serata" (1971, Malvina Urşianu), "Puterea şi adevărul" (1971, Manole Marcus), şi mai ales "Mihai Viteazul" (1971, Sergiu Nicolaescu), unde juca rolul lui Bálogh, secuiul care-l decapitează pe Andrei Báthory, cu neuitata sa replică în faţa tronului din Alba Iulia: "No, amu ce faci? Ne spânzuri, ori putem mer'e?". Primul său rol principal a fost cel din "Pădurea pierdută" (1972, Andrei Blaier - în tandem cu Cornel Patrichi: jucau doi fraţi pe care istoria îi plasase într-un conflict pe viaţă şi pe moarte, în Deltă, dar adevărata lansare abia se pregătea - pentru acelaşi an...
Poate cel mai bun film al lui Lucian Bratu, "Drum în penumbră" era o poveste de dragoste curată şi ferită de melodramatisme, între doi parteneri aflaţi în drum spre jumătatea vieţii, fiecare cu propriul lui bagaj de probleme - şi... fără happy end, în final reieşind că erau incompatibili, iar aventura de la mare fusese doar atât: o simplă aventură... Pentru ca publicul să nu se lase influenţat de eventualele preconcepţii vedetiste, acordând atenţia cuvenită autenticităţii omeneşti a dramei romantice, Lucian Bratu a ţinut să distribuie doi actori mai puţin cunoscuţi, optând, după multe probe, pentru Margareta Pogonat şi Cornel Coman (incidental, a fost şi prima mea ocazie de a lua la cunoştinţă de existenţa lor: o fotografie din revista Cinema, cu textul: "Un bărbat şi o femeie..." - şi urmau cele două nume). Amândoi şi-au onorat cu subtilitate sensibilă sarcinile, Cornel construindu-şi atent personajul pe linia delicată dintre gingăşia pătimaş-erotică şi exploziile temperamentae, dintre sex-appeal-ul macho şi imaturitatea orgolioasă.
Succesul din "Drum în penumbră" l-a propulsat pe calea solicitărilor multiple. Glasul său vibrant cu discreţie l-a făcut să fie ales de Iulian Mihu pentru dublajul lui Sergiu Nicolaescu, în Pascalopol, din "Felix şi Otilia" (1972) - după care, combinat cu fizionomia lui aspră, marcată şi de o mică cicatrice pe obraz, i-a adus roluri de tip "pozitiv-muncitoresc", ca strungarul Dudu, din "Dragostea începe vineri" (1973, Virgil Calotescu), profesorul de geologie din serialul de televiziune "Cireşarii" (1974, Andrei Blaier), luptătorul antifascist Dumitru Tronaru din serialul "Un august în flăcări" (1974, Dan Piţa, Alexandru Tatos şi Doru Năstase), blândul profesor al tânărului crescut in vitro (la propriu) din "Comedie fantastică" (1975, Ion Popescu-Gopo), locotenentul Ionescu din "Pe-aici nu se trece" (1975, Doru Năstase), sau secretarul B.O.B. din episodul "Cana", în "Tufă de Veneţia" (1976, Petre Bokor): de remarcat ironia extrem de subtilă cu care compunea rolul "demiurgic" al politrucului "bun şi uman" care le rezolva pe toate. Un alt rol percutant al acelei perioade a fost Spelbul, din "Prin cenuşa imperiului" (1976, Andrei Blaier): deşi de întindere medie, personajul fiind executat înainte de jumătatea filmului, rămâne de neuitat privirea lui lungă, resemnată şi iertătoare, legat de stâlpul din coada trenului, în timp ce Darie (Gabriel Oseciuc), suspectat pe nedrept că l-ar fi trădat, îi strigă: "Splebule...! N-am fost eu, Spelbule!"
Continua să fie distribuit permanent, nu numai datorită talentului său, ci şi fiindcă era genul de actor ideal pe platou: modest, docil - şi extrem de creativ. Înţelegea imediat intenţiile regisorului şi, fără să comenteze, le propulsa spre soluţiile cele mai neaşteptate şi impresionante. Totuşi, momentul lui de strălucire, trecuse. În ultimii patru ani de viaţă, a mai oferit creaţii convingătoare şi corecte, în rolul lui Stoichiţă din "Buzduganul cu trei peceţi" (1977, Constantin Vaeni), într-al Marelui Duce Nicolae al Rusiei, din serialul TV "Războiul Independenţei" (1977, Gheorghe Vitanidis, Doru Năstase şi Sergiu Nicolaescu) şi "Pentru patrie" (1978, Sergu Nicolaescu), în colonelul Jipa din "Ecaterina Teodoroiu" (1978, Dinu Cocea), Foarţă, din "Totul pentru fotbal" (1979, Andrei Blaier), Spătarul Petrea al Catincii din "Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu" (1980, Malvina Urşianu) - însoţite de cele din "Avaria" (1978, Ştefan Traian Roman), "La răscrucea marilor furtuni" (1980, Mircea Moldovan), "Ancheta" (1980, Constantin Vaeni), "Detaşamentul Concordia" (1980, Francisc Munteanu), sau "Iancu Jianu, zapciul" şi "Iancu Jianu, haiducul" (1980/81, Dinu Cocea). Ultimul său rol, şi cel cu al cărui prilej ne-am şi cunoscut, pentru acele doar câteva minute, a fost episodic şi neînsemnat - dar mi-a mai prilejuit o observaţie înduioşătoare şi semnificativă: se filma în laboratoarele de la subsolul Muzeului Geologic - şi, când au aflat că actorul Cornel Coman era acolo, toate chimistele au dat buzna să-l vadă, să-l atingă, să-i ceară autografe... Bietul om, încolţit la zid, se fâstâcise complet - după atâtea succese binemeritate, tot nu se putea complace în rolul vedetei.
Pitbull (Mihnea Columbeanu)
15-16 iunie, 2012
Bucureşti, România
_______________________________________
Filme Romanesti facute format DVD de bibescu
#01 - Nunta de piatra (1972)
#02 - Independenta Romaniei (1912)
#04 - Sarutul (1965)
#05 - Un film cu o fata fermecatoare (1966)
#06 - Acordati circumstante atenuante? (1984)
#07 - Mireasa din tren (1980)
#08 - Secretul cifrului (1959)
La filmele romanesti avem CATALOG. Se admite doar un topic pe film.
|
|
