|
stelus
Online
VETERAN
Inregistrat: acum 13 ani
|
|
════ TOPIC ÎNREGISTRAT ════
Mergi la Catalog ►► Biblioteca R.I.
Teohar Mihadaș, un scriitor rar amintit sau chiar ignorat
Orice biografie începe cu cele doua date , cea a nașterii si cea a trecerii în neființă.
Pentru Teohar Mihadaș, prima este 9 noiembrie 1918 Turia/ Grecia, un sat de păstori aromâni. Cealaltă este 29 noiembrie 1996, Cluj.
Apoi se tot înșiră anii de școală si altele. Ei bine, observ că pe internet pentru diversele personalități românești anii de pușcărie comunistă nu sunt trecuți sau sunt trecuți așa, ca o paranteză, după cum , în cazul celor ce au sfârșit în închisorile comuniste nu este trecut acest lucru, ci că au murit la Aiud sau Gherla sau Sighet, ca și cum aceștia și-ar fi ales ca loc de retragere la bătrânețe și nu numai, aceste localități.
De asemenea, este ignorată și omisă perioada de interdicție de care unii au avut parte.
Despre Teohar Mihadaș într-o biografie găsită pe net se scrie că este profesor la Bistrița între 1945-1947 și la Năsăud între 1947-1948. Și apoi, culme a cinismului, citez : „ Reîncadrat în învățământ (după o lungă absență) - dar numai pentru trei luni - între 1956 și 1960.”
Oare pe unde o fi fost acest om „în lunga absență”?
A fost închis timp de 7 ani. Închisoare politica. Apoi practic i-a fost interzis accesul în învățământ, deși într-una din cărți o spune cu mândrie, că toată viața a fost apelat cu apelativul „domnul profesor”, deși n-a profesat decât vreo 3 ani.
După eliberarea din închisoarea cea mica și intrarea în închisoarea cea mare a patriei socialiste, a făcut diverse munci. În 1964 devine secretar literar la Teatrul din Cluj, apoi, din 1970 redactor la Revista Steaua până în 1973, când se pensionează.
Publică mai multe volume de poezii, dar și proză.
De pe Wikipedia am copiat aici scrierile sale publicate :
Ortodoxie păgână, București, 1941
Țărâna serilor, București, 1967
Tărâmul izvoarelor, București, 1968
Reminiscențe, București, 1969
Trecerea pragurilor, București, 1972
Elegii, București, 1975
Nimburi, Cluj Napoca, 1977
Pâinile punerii înainte, Iași, 1979
Frumoasa risipă, Cluj Napoca, 1980
În lumina înserării, București, 1982
Înstelatele oglinzi, Cluj Napoca, 1984
Înaltele acele vremi, Cluj Napoca, 1987
Orfica tăcere, Cluj Napoca, 1988
Pe muntele Ebal, Cluj Napoca, 1990
Steaua câinelui, Cluj Napoca, 1991
Pinii de pe Golna, Cluj Napoca, 1993
Crepuscularele vitralii, Cluj Napoca, 1993
Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995, București, 1996
Străinul de la miezul nopții, Cluj Napoca, 1996
Catrene, Cluj Napoca, 1999
În colț lângă fereastră, Cluj Napoca, 2000
«Am scris șase cărți pe temă autobiografică: „Tărâmul izvoarelor”, în care este evocată copilăria și prima tinerețe in zarea fabuloasă a locurilor natale, „Frumoasa risipă”, în care este proiectată în ficțiune vârsta adolescenței cu anii de liceu, „Străinul de la miezul nopții” cu evocarea faustică a vieții universitare, „În colț lângă fereastră”, cu cei trei ani de profesorat petrecuți la Bistrița și Năsăud, „Pe muntele Ebal”, cu proiectarea în orizonturile blestemului ai celor șapte ani de detenție politică, și, nu chiar în fine, aceasta, „Steaua câinelui”, cu filmul anilor de după „eliberare”[…]»
STEAUA CÂINELUI, cop. IV
Modificat de stelus (acum 6 ani)
|
|
Multumesc mult! 