|
utilitasetveritas
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 12 ani
|
|
Titlu: Succes si putere. 48 de legi pentru a reusi in viata
Autor: Robert Greene & Joost Elffers
Editura: Minerva
Traducator: Mihaela Gafencu-Cristescu
An: 2000
Nr. pagini: 447
Versiune: v.1.0 (Scanul de control are pagini lipsa:363-384, de la 429 pana la sfarsit. A fost folosita cartea fizica)
Format: pdf, docx, epub, mobi
DOWNLOAD
Ia cartea de față drept un fel de manual pentru însușirea artelor indirectității. Cele patruzeci și opt de legi au la baza lor scrierile a numeroși oameni, bărbați și femei, care au studiat și au practicat cu măiestrie jocul puterii. Aceste scrieri cuprind peste trei mii de ani de experiență omenească și au fost create în inima unor civilizații cum nu se poate mai deosebite între ele, ca, de pildă, cea a Chinei antice și cea a Renașterii italiene. Cu toate acestea, ideile și temele sunt aceleași. Este mereu același joc al puterii în tot ce are el esențial – o esență care rămâne de definit și de formulat cu claritate. Cele patruzeci și opt de legi constituie produsul distilat al acestui tezaur de înțelepciune cules din cuvintele celor mai iluștri strategi (Sun-tzu, Clausewitz), oameni de stat (Bismarck, Talleyrand), curteni (Castiglione, Gracián), seducători (Ninon de Lenclos, Casanova) și escroci („Yellow Kid” Weil) din toate timpurile.
Procedeul de lucru este foarte simplu și pleacă de la constatări practice: anumite acțiuni duc aproape cu certitudine la o creștere a puterii personale (în cazul respectării legilor), în vreme ce altele au drept consecință diminuarea ei și ruina (încălcarea legilor). Aplicarea, ca și încălcarea legilor sunt ilustrate prin exemple luate din istorie. Legile sunt atemporale și imuabile.
Cele patruzeci și opt de legi ale puterii pot avea utilități diverse. Citind cartea până la capăt, vei afla multe lucruri despre putere, în general. Deși unele dintre legi pot părea fără legătură directă cu viața ta, cu timpul, vei descoperi că fiecare își are aplicabilitatea sa și că, de fapt, toate se întrepătrund.
După ce îți formezi o idee de ansamblu asupra subiectului, vei fi mai în măsură să-ți analizezi propriile realizări și să-ți controlezi mai bine acțiunile din viitorul imediat. Parcurgerea cărții se va dovedi inspiratoare de noi idei și te va ajuta să procedezi la reevaluări binevenite, cu mult timp înainte de a ajunge la ultimele pagini.
Ea are, între altele, și scopul de a servi ca îndrumar pe care îl foiletezi și te oprești la aceea dintre legi care ți se pare că ar corespunde momentului. Să spunem că ai probleme cu un superior ierarhic și nu reușești să înțelegi de ce eforturile tale nu ți-au atras o mai mare gratitudine din partea lui sau promovarea dorită. Există câteva legi care vizează tocmai relația de subordonare profesională – mai mult ca sigur că încalci vreuna dintre ele. Dacă arunci o privire asupra paragrafelor de început ale capitolelor, citate și la Cuprins, îți vei putea selecta legea potrivită situației.
În sfârșit, cartea poate fi pur și simplu frunzărită și citită pe sărite, din plăcerea de a trece în revistă slăbiciunile ca și faptele mari ale unor personalități care au jucat acest joc al puterii înaintea noastră. Atenție, totuși: cititorul dispus să se distreze în acest fel să se considere avertizat – ar fi mai bine pentru el să renunțe. Puterea exercită o seducție fără limite și foarte înșelătoare. Ea seamănă cu un labirint. Mintea celui sedus începe să fie devorată de dorința rezolvării problemelor ei infinit de diverse și, curând, își va da seama cât de plăcută a devenit plimbarea pe potecile ei întortocheate. Cu alte cuvinte, cât de antrenant ar fi, s-o ia în serios. Deci, nu este de glumit cu lucruri atât de importante. Ele nu aduc satisfacția supremă decât celor care li se dăruiesc total, studiind și reflectând cu deplină seriozitate și îi sancționează pe superficialii amatorii de amuzament, care se mulțumesc să scrijelească suprafața, refuzându-se profunzimii:
Oricine încearcă să fie bun tot timpul, se îndreaptă spre ruină, înconjurat fiind de mulțimea celor care nu sunt buni. Prin urmare, un principe doritor să-și păstreze puterea trebuie să învețe să nu fie bun și să facă uz de această învățătură ori să uite de ea, după cum îi dictează necesitatea.
Principele, Niccolň Machiavelli, 1469 – 1527
Modificat de utilitasetveritas (acum 9 ani)
|
|
