rff000
MEMBRU DE BAZA
Din: SUA/USA
Inregistrat: acum 16 ani
|
|
Multumesc.
Valentin Albeşteanu “Tatăl meu, Şerban Ion Albeşteanu, s-a născut în Slobozia. Numele “Albeşteanu” vine de la numele comunei Albeşti, Judeţul Ialomiţa, din care au plecat bunicii din partea tatălui meu, stabilindu-se în oraşul Slobozia de care comuna Albeşti este situată la 7 Km depărtare. Familia din partea tatălui meu cuprindea muzicanţi renumiţi în acea zonă, bunicul fiind cobzar, iar fraţii violonişti. De aici, numele “neamul Albeştenilor” s-a transformat în numele de scenă, Ion Albeşteanu. În anul 1994 Ion Albeşteanu a fost declarat “Cetăţean de Onoare” al oraşului Slobozia. M-am născut în Bucureşti la 18 august 1975. De mic am fost obişnuit cu mediul artistic: scenă, teatru, orchestră, artişti, public, etc. tata fiind dirijorul Orchestrei de muzică populară a Teatrului „Ion Vasilescu” iar mama, Tiţa Ştefan, solistă a aceluiaşi teatru. În familiile de muzicanţi există o tradiţie : băiatul trebuie să urmeze studii muzicale, în cazul meu, vioara. Tata m-a îndrumat către studiul muzicii clasice. În paralel, acasă, îmi cânta la vioară diferite piese de muzică populară pentru a-mi dezvolta gustul pentru acest gen de muzică. Îmi spunea să ascult şi să cânt piese din toate genurile muzicale. Dacă tata s-a ocupat de educaţia mea muzicală, mama, deşi la rândul ei muziciană, a pus accentul pe tot ce ţinea de educaţia mea extra – muzicală. Am urmat cursurile grădiniţei muzicale (1981), apoi clasele primare şi gimnaziale ale Liceului de muzică George Enescu (1982 – 1990), liceul muzical propriu zis (1990 – 1994), iar în 1994 am continuat cu studiile superioare, devenind în anul 1999 licenţiat al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia instrumentală – vioară, clasa prof. univ. Nicolae Bilciurescu. În perioada formării mele muzicale am studiat pe parcursul anilor şi cu profesorii Octav Saviţchi şi Neculai Nistor.
În timpul anilor de studii şi după aceea, activitatea muzicală publică a cuprins cele mai diverse genuri. Am fost colaborator la Orchestra de Camera a Radiodifuziunii în 1997, apoi membru fondator al Trioului “Scherzando” cu care am susţinut în anul 2002 concerte în Bucureşti, Sinaia – Muzeul Enescu, Galaţi – Muzeul Artei vizuale, Slobozia – Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea. Apariţiile multiple în programele simfonice ale Orchestrei Universităţii de Muzică şi recitalurile vioară – pian la Sala Dalles, Sala Auditorium a Palatului, Muzeul George Enescu, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia au fost tot atâtea prilejuri de aprofundare a repertoriului muzicii clasice universale. După dispariţia tatălui meu, care s-a produs în anul 1997, păstrând componenţa tarafului “Ion Albeşteanu”, am apărut la Televiziunea Română cu această formaţie, în calitate de solist şi dirijor, în emisiunea “Tezaur folcloric”, şi am participat la diferite festivaluri din ţară, printre care, Festivalul folcloric de la Mamaia 2003, Festivalul Ioana Radu de la Craiova, ediţiile 2003 şi 2004. Pe formula tarafului “Ion Albeşteanu” s-a reînfiinţat în anul 2001 orchestra “Doina Ilfovului” la iniţiativa lui Constantin Bebe Ivanovici, la acea dată Preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov. Bun prieten al tatălui meu, Ivanovici şi cu tata au dorit încă din anul 1990 să reînfiinţeze această orchestră. În calitate de dirijor şi solist, am susţinut în anii 2003 – 2004 cu orchestra Doina Ilfovului şi cu solişti de mare prestigiu, foarte multe spectacole în Bucureşti şi în judeţul Ilfov. În anul 2003, la Festivalul Internaţional de Folclor Kartal din Turcia, orchestra a obţinut Premiul I, iar eu am primit Marele premiu al juriului. În anul 2004, am dirijat orchestra Doina Ilfovului pe parcursul întregului Festival Naţional de romanţe “Floare de tei” Bragadiru – Ilfov, aflat atunci la a III-a sa ediţie. Am participat ca solist instrumentist la seara de folclor din cadrul Festivalului “Cerbul de Aur” , ediţia 2003, alături de Orchestra “Lăutarii din Chişinău” reunită cu formaţia ,,Rapsodia Română” şi dirijată de Nicolae Botgros. În anul 1999, la invitaţia doamnei redactor Angela Marinescu, am făcut în calitate de solist, înregistrări cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii dirijată de maestrul Paraschiv Oprea.
Ani la rând am apărut în mai multe emisiuni şi spectacole transmise la posturile de televiziune TVR 1, Antena 1, TV Acasă, Antena 1 Slobozia, şi în emisiuni difuzate de Radio România Actualităţi, Radio România Tineret, Antena Satelor, Radio Campus Slobozia.
Urmărind ideea reînvierii unui stil (gen) de muzică pierdut – Grigoraş Dinicu, George Boulanger, etc. – muzică de înaltă ţinută artistică prezentată în restaurant, am susţinut programe live (în formula vioară – pian) în mai multe restaurante de prestigiu din Bucureşti : Hotel Hilton, Restaurantul Casa Romană, Restaurantul La Primera, Bistro Ateneu, Restaurantul CCA, Restaurantul Rolf Acapulco, Restaurantul Taverna Sârbului, Arcade. De asemenea am fost invitat la diverse recepţii pentru a susţine recitaluri (ambasadele SUA, Germania, Italia).
Nu pot să nu subliniez că în toţi aceşti ani am avut o colaborare excelentă în cadrul spectacolelor, emisiunilor şi înregistrărilor radio şi TV cu : Marioara Murărescu, Angela Marinescu, Elise Stan, Florentina Satmari, Vasilica Ghiţă, Paraschiv Oprea, Nicolae Botgros, Cobală, Ştefan Cigu, Adrian Grigoraş.”
http://ionelperlea.wordpress.com/2010/0 ... 1932-1997/
|
|