black_fish2003
Membru Senior
Din: Lazy Town
Inregistrat: acum 16 ani
|
|
Am ajuns "lideri ai spionajului mondial". Ţara tuturor serviciilor: câţi agenţi secreţi are România
Spre deosebire de ţări ca SUA sau Marea Britanie, România are un număr secret de agenţi secreţi, dar, din declaraţiile unor foşti directori SIE rezultă că avem cel puţin 60 de agenţi de securitate la suta de mii locuitori, în vreme de britanicii au 6, iar americanii 9
Care sunteti bre 007 pe aci? hahaha
"România - liderul spionajului mondial. Nici Ceauşescu nu avea atâţia agenţi 007" titrează cotidianul italian La Repubblica, care avansează cifra de 12.000 de angajaţi ai SRI, preluată din presa românească, unde este citat Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE).
Claudiu Săftoiu, care a condus şi el SIE timp de 5 luni, afirmă, pentru Gândul, că nu s-a discutat structura SRI în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în decursul directoratului său, dar că a ajuns la urechile sale informaţia că, de fapt, cifra avansată de Harnagea ar fi mai mică decât cea reală. Iar în privinţa angajaţilor SIE, Săftoiu spune că erau 3000-3500.
Iulian Fota, consilier prezidenţial pe probleme de apărare, a refuzat să confirme sau să infirme informaţia din "La Repubblica", precizând că numărul de angajaţi ai serviciilor secrete româneşti este informaţie clasificată prin lege.
Ion Stan, fost preşedinte al comisiei parlamentare de control al serviciilor secrete deplânge faptul că aleşii trebuie să voteze bugetele serviciilor fără a le cunoaşte structura şi crede că trăim în "zodia secretomaniei".
Secretizarea "prevăzută în lege" nu există
Claudiu Săftoiu, director al SIE între octombrie 2006 - martie 2007, consideră că lipsa clarificărilor în legislaţia serviciilor secrete "ne duce în No mans land (teritoriul nimănui - n.r.)". "Serviciile sunt bugetate, deci sunt finanţate din banii contribuabililor şi un anumit grad de transparenţă este necesar. Asta nu înseamnă că trebuie să dau detalii despre operaţiunile militare, despre câţi agenţi sunt angrenaţi în acestea şi care este misiunea lor", susţine Săftoiu. Fostul şef al contraspionajului românesc susţine că nu s-a discutat structura de personal a SRI în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în decursul directoratului său. "Am auzit şi eu, dar e vorba de informaţii neconfirmate, că cifra de 12.000 ar fi inexactă, fiind, în realitate, mult mai mare", spune Claudiu Săftoiu. În privinţa angajaţilor SIE, Săftoiu spune că "erau 3000-3500".
"Există o zonă de intimitate a statului care, în toate ţările membre NATO şi UE, este marcată de secret", declară consilierul prezidenţial Iulian Fota.
• Pe site-ul de internet al FBI (Biroul Federal de Investigaţii al Statelor Unite, echivalentul american al SRI) se spune că numărul total al angajaţilor era, la ultimul recensământ, de 28.576. Se face chiar precizarea că numărul agenţilor speciali este 12.156. Aceasta, la o populaţie de 308,5 milioane de locuitori (de 15 ori mai mare decât a României), o suprafaţă de 9,82 milioane de kilometri pătraţi (de 41 de ori mai mare decât a României) şi într-o ţară care are mai multe temeiuri de a se teme de atentate teroriste, de pildă, decât spaţiul carpato-danubiano-pontic.
• Pe site-ul MI5 (The Security Service - echivalentul britanic al SRI), se precizează că serviciul are aproximativ 3.800 de angajaţi, 41% fiind femei. Marea Britanie are o populaţie triplă faţă de a României şi o suprafaţă ceva mai mare (244,8 de mii de kmp, faţă de 237,5 mii kmp).
Comparând cifra de 12.000 avansată de Harnagea, cu cea de 3.800 de angajaţi MI5, rezultă că România are 60 de agenţi de securitate la suta de mii locuitori, în vreme de britanicii au doar 6 agenţi, iar americanii 9 agenţi/100.000 de locuitori!
Iulian Fota dă justificarea pentru care SRI ar avea o schemă de personal mai mare decât a serviciilor omoloage din alte ţări. "Când faceţi comparaţii, trebuie să ţineţi cont de faptul că serviciile din afară, cum este MI5 în Marea Britanie, nu cred că asigură şi controlul antitero în aeroporturi şi paza ambasadelor, cum face SRI".
Sorin Sava, purtător de cuvânt al SRI, a precizat, pentru Gândul, că secretizarea numărului de angajaţi ai Serviciului este prevăzută "în lege". Rugat să indice textele de lege care prevăd clasificarea acestei informaţii, Sava a menţionat art. 26 din Legea 26/2002 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi prevederi similare din Legea privind protecţia informaţiilor clasificate. La art. 26 din Legea 26/92 se spune doar că structura şi efectivele SRI se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Nici Legea 182/2002 nu face referire la clasificarea structurii şi efectivelor serviciilor secrete (implicit a SRI), ci doar la clasificarea efectivelor forţelor angajate în operaţiuni militare.
Consilierul prezidenţial Iulian Fota recunoaşte că legislaţia conţine ambiguităţi în ceea ce priveşte clasificarea unor informaţii cum este cea legată de structura şi efectivele serviciilor secrete. "Cred că o dezbatere pe această temă ar fi binevenită", spune Fota.
Ion Stan, fost preşedinte al comisiei parlamentare de control al serviciilor secrete, deplânge faptul că aleşii trebuie să voteze bugetele serviciilor fără a le cunoaşte structura şi crede că trăim în "zodia secretomaniei". "Structura şi efectivele serviciilor sunt aprobate de CSAT şi sunt secretizate. Niciodată, din 1992 încoace, la Parlament nu a ajuns vreun stat de funcţii de la SRI sau alt serviciu, nu am primit vreo structură de personal. Normal ar fi ca şi aceste lucruri să fie sub control parlamentar, de vreme ce în Parlament şi nu în CSAT se aprobă bugetele serviciilor", ne-a declarat deputatul social-democrat.
INFO PLUS
România are 7 servicii de securitate, alte state europene, câte unul
Singurul care a vorbit oarecum deschis despre structura de personal a unui serviciu secret din subordine a fost ministrul de Interne, Vasile Blaga. Acesta a afirmat, în noiembrie 2009, că "DGIPI (Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă - n.r.) a devenit o structură lăbărţată. La început avea cam 1.100 de oameni, acum are peste 3.000".
România are 7 servicii de securitate, în timp ce media europeană este de 3 servicii, existând chiar state, precum Finlanda, Grecia, Irlanda sau Slovenia, care se mulţumesc cu un singur serviciu secret.
Bugetele alocate celor 7 servicii, în special pentru SRI, SIE, Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale au crescut de 4-8 ori, din 2.000, până în 2008. Chiar şi în anii de criză 2009 şi 2010 bugetele serviciilor au continuat să se umfle. STS a primit cu 40% mai mult în 2010, faţă de 2009, SIE cu 1,52% mai mult, SRI cu 1% mai mult. În total, SRI, SIE, SPP şi STS au primit alocări bugetare de peste 2 miliarde de lei, mai mult decât ministerele Afacerilor Externe, Culturii şi Comunicaţiilor la un loc (cu alocări totale de 1,8 miliarde). De menţionat că cele mai mari cheltuieli ale serviciilor sunt salariale, iar acestea cresc, în 2010, faţă de 2009, în vreme ce, în restul sectoarelor bugetare, cheltuielile de personal scad. SRI chiar a scos, recent, la concurs, 100 de "posturi libere".
_______________________________________ viata e frumoasa daca stii s-o traiesti
|
|