beavis_
VETERAN
 Din: Targoviste
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Ar trebui sa devenim vegetarieni?
Productia si consumul de proteine intr-o maniera sustenabila: porci sau mazare?
--------------------------------------------------------------------------------
Avem nevoie de proteine. Insa de unde ar trebui sa le luam? Porci sau mazare? Care este cea mai buna solutie pentru a avea o productie si un consum sustenabile? Aceasta este problema pe care a studiat-o un proiect olandez de cercetare multidisciplinara, numit PROFETAS (PROtein Foods, Environment, Technology and Society).
Luati in considerare urmatoarele fapte: Pentru a produce un kilogram de proteine animale este nevoie de trei pana la zece kilograme de proteine vegetale, in functie de tipul de animal si de circumstante. In prezent, 40-50% din recoltele de cereale sunt folosite pentru a hrani animalele si a satisface cererea pentru produsele lor. Cu alte cuvinte, productia de carne nu este tocmai eficienta – trebuie sa hranesti animalele domestice cu mai multe proteine decat obtii apoi de la ele.
Asadar, se pune intrebarea: De ce nu mancam pur si simplu plantele direct, in loc sa le folosim pentru a hrani animalele si a manca apoi produsele acestora? Acest lucru ar permite o reducere dramatica a zonelor cultivate. In prezent, productia de mancare consuma aproximativ 75% din cantitatea de apa potabila disponibila la nivel global si 20% din energia folosita – tranzitia catre un consum mai mare de proteine vegetale ar avea deci si efecte asupra disponibilitatii de apa potabila si de energie (i.e. pretul acestora ar scadea). "In cadrul unei zone de productie a hranei, producerea de carne are un impact ecologic disproportionat atat prin intermediul utilizarii resurselor (folosirea terenului, reducerea biodiversitatii, consumul de apa potabila) cat si prin intermediul poluarii produse (contributia la incalzirea globala – datorita producerii de metan, care este un gaz cu efect de sera, datorita folosirii pesticidelor, eutroficatia – schimbarea compozitiei chimice a solului avand o serie intreaga de efecte ecologice)."
Daca acest lucru nu este suficient, animalele domestice sunt asociate cu cele mai multe dintre cele mai groaznice boli care au lovit societatea umana de-a lungul timpului. Toate aceste boli s-au transmis de la animalele domesticite la oameni – turmele mari de animale sunt locul perfect pentru dezvoltarea si evolutia microbilor si virusilor. Problema curenta a gripei aviare este numai ultima poveste dintr-un sir foarte lung.
In plus, consumul de carne este asociat cu o serie intreaga de boli, precum afectiunile inimii sau obezitatea.
Prin urmare, de ce nu mancam mai multe plante si mai putina carne?
Conform cercetatorilor, "dorinta de a manca produse animale pare a fi universala. In ultimii patruzeci de ani, consumul de proteine animale a crescut constant de la 7 kg la 10 kg pe persoana la nivel global (in comparatie, in cazul europenilor a atins un punct de saturatie de la 20 la 27 de kg!)." Insa cum populatia lumii s-a dublat in ultimii 50 de ani (in prezent suntem peste 6,5 miliarde si se estimeaza ca vom fi 9 miliarde pana in 2050), productia de carne a crescut de mai mult de cinci ori, de la 45 la 233 de miliarde de kg pe an. Asadar, este productia de carne sustenabila? "Teoretic, o reducere a consumului de proteine animale ar reduce folosirea atat de ineficienta a cerealelor [hranirea animalelor domestice] si ar proteja resursele necesare pentru productie (terenul, apa, azotul din sol), ar conduce deci spre o productie mai sustenabila."
Cu toate ca sunt o multime de diete si de feluri de mancare pe glob, exista totusi o tendinta generala in ceea ce priveste relatia dintre consumul de mancare si venit: "Dieta oamenilor cu venituri mici se bazeaza pe plante de baza: cerealele inferioare (precum orzul si meiul) si radacini si tuberculi (precum tapioca). Cresterea venitului tinde initial doar spre satisfacerea nevoii generale de hrana si consumul de plante de baza creste. Odata ce nevoile de baza au fost satisfacute, incep sa fie folosite si cereale mai scumpe precum graul si orezul si, in cele din urma, acestea inlocuiesc plantele de baza. O crestere si mai mare a venitului conduce la consumul unor alimente de lux, precum fructele, legumele, carnea si dulciurile, care inlocuiesc treptat o parte dintre cereale. In fine, in cele din urma se ajunge la un punct de saturatie – la urma urmei nu poti manca decat o cantitate finita de mancare – si dieta ajunge sa fie compusa in special din proteine animale, zaharuri si grasimi."
Studiul PROFETAS este acum disponibil si sub forma unei carti publicate de Springer, numita "Sustainable Protein Production and Consumption: Pigs or Peas?".
"Emfaza este pe imbunatatirea sistemului de producere a hranei, prin reducerea energiei, terenului si apei potabile folosite si limitand in acelasi timp efectele negative ecologice si de sanatate asociate cu productia intensiva de animale domestice. Este clar ca o asemenea perspectiva necesita nu numai o cercetare avansata in domeniile ecologiei si tehnologiei, dar necesita si o cercetare sociala de profunzime, dat fiind ca acceptarea unor noi sisteme nutritive depinde in mod esential de perceptia si atitudinile consumatorilor moderni."
Asadar, in cele din urma, intrebarile par sa fie: De ce ne place atat de tare sa mancam carne? Si este aceasta preferinta numai inca un alt obicei prost?
_______________________________________
Primul om care a preferat sa înjure decît sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei.(Sigmund Freud)
|
|
