MACCHO
MEMBRU VIP
 Inregistrat: acum 17 ani
|
|
maryan4u a scris:
maccho care cutremur a durat 52 minute ? e enorm de mult 52 minute .....dar sa nu uitam ca blocurile noastre au ceva vechime si nimeni nu s-a mai ocupat de intretinerea lor , de structura lor de rezistenta (cel putin la blocul meu) nu as vrea sa dea un astfel de cutremur peste boi ....cum draku aia fac blocuri din boltari fara stalpi de sustinere ? de unde stii asta ? sa nu se cutremure romania asa ca va fi vai de noi ......chira daca a facut ceausescu blocuri tari si mari dar au o varsta si daca nu se mai reface structura de rezistenta se duc draku la un cutremur mai mare ......   |
cit despre stilpii de sustinere nu am spus la blocuri ci la case cu 1-2 etaje.stiu asta de aici din italia(sint 11 ani ca lucrez aici)in rest poti intra pe google si cauta cutremurele din zona vrancea din 77,86 si 90.toate au fost peste 7° mai putin cel din 90 ce a avut 6,9° parca.cit despre timp toate toate au durat aproape 1 minut.in 86 au fost 2 cutremure ambele peste 7° la un interval de nici 12 ore intre ele(unul ziua-eram la scoala si al doilea noaptea pe la 2 dormeam-acum nu mai tin bine minte ordinea).daca nu credeti tu si @ dj_ionut cititi pe google sau in doc de mai jos unde se mai aminteste si de alte cutremure catastrofale ce au avut loc la noi in ultimii 100 ani.apropo la noi in focsani sint blocuri care, este adevarat sint cam vai de mama lor,au fost construite in anii 60-deci au trecut cu brio testul cutremurelor din 77,86,90 si restul ce au mai fost de o intensitate ca cea a cutremurului din italia si mai mici.
am specificat in postul anterior ca blocurile au fost proiectate sa reziste la cutremure de pina la 9°.acest lucru il stiu de la mama mea care a lucrat in domeniu-deci nu ma mai contraziceti ci sa va interesati pe la cineva din primarie sau mai sigur la fostul apj(agentia de proiectari judetene)
Specialiştii susţin că cele mai mari necazuri, cuantificānd aici pierderile de vieţi omeneşti şi pe cele materiale le produc cutremurele din adāncime.
''Cutremurele de suprafaţă din Vrancea au magnitudinea de maximum 5.5-5.7 şi nu sunt periculoase faţă de cele de adāncime'', spune prof. dr. ing. Gheorghe Mărmureanu, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pămāntului.
Cutremurele de suprafaţă din Banat, Făgăraş, Maramureş, Nordul Dobrogei sunt cutremure care pot da efecte distrugătoare cānd magnitudinea lor depăşeşte valoarea 5,9-6. Īn zona Banatului au fost multe asemenea. Magnitudinea maximă considerată de specialişti este M=7.5 pe scara Richter şi este magnitudinea la care s-a proiectat Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă şi alte obiective cum ar fi Clădirea Parlamentului sau marile baraje.
Seismologii spun că Romānia este afectată episodic de cutremure a căror sursă principală este zona epicentrală Vrancea. Aici se produc seisme la adāncime de 70-200 Km (deci subcrustale), cu energie mare, resimţite pe arii īntinse, 2-3 asemenea evenimente pe secol avānd magnitudine 7-7,5, energie 1022-1023 ergi, cu caracter distrugător, ultimile două producāndu-se la 10 noiembrie 1940 (Ms=7,4 pe scara Richter) şi 4 martie 1977 (Ms=7,2).
Un eveniment seismic are loc cānd la suprafaţa Pămāntului sau īn interiorul său se produce o degajare a unei energii potenţiale acumulate (īn sursa seismică . Pentru cutremure, această energie este o energie potenţială de deformare, care tensionează mediul. Pentru teritoriul ţării noastre prezintă o importanţă cutremurele de origine tectonică , din această categorie facānd parte şi cutremurul din 4 martie 1977.
Seismicitatea Romāniei este rezultată din energia eliberată de cutremure crustale (denumite şi normale) a căror adāncime nu depăşeşte 60 km şi de cutremure intermediare (caz unic īn Europa şi sunt similare cu cele de sub Munţii Hindu Kush-India şi de sub Bucaramanga-Columbia) a căror focare se găsesc cuprinse īntre 60 km şi 200 km.
Marele cutremur vāncean din 26 octombrie (stil nou) 1802 (M=7,7 şi I=IX-X) a provocat incendii nenumărate īn Bucureştiul cu majoritatea clădirilor din lemn, precum şi surparea turnului Colţei, ridicat de zidarii suedezi ai regelui Carol al XII-lea, refugiat la Bucureşti după īnfrāngerea de la Poltava (1709) şi ţinut prizonier īn acest turn.Nu sunt date privind pierderile de vieţi omeneşti. Constantin Ipsilanti, viitorul domn al ţării Romāneşti, intră īn ţară la 26 octombrie 1802 şi īn aceeaşi zi, īn timpul popasului la moşia Radovanul din Ilfov, lāngă Budeşti se produce un puternic cutremur de pămānt care dărāmă o sumă de clădiri atāt īn Bucureşti cāt şi īn celelalte oraşe.
Următorul mare cutremur vrāncean este cel din 23 ianuarie 1838, orele 18,45 (M=6,7 ,după alţii 6,9 sau 7,2 şi I=VIII), cānd se anunţă 73 morţi , 14 răniţi, 36 case distruse īn Bucureşti, dar consulul francez raportează peste 720 de morţi şi tot atāţi răniţi. Acest cutremur a provocat modificări importante īn aspectul morfologic al teritoriului extracarpatic, ducānd la formarea Lacului Roşu ca urmare a prăbuşirii unui munte.
Cutremurul vrāncean din 10 noiembrie 1940 (M=7,4 şi I=IX), ora 3.39 şi adāncimea 133 km, precedat pe data de 22 octombrie 1940 ora 8.27 de un alt cutremur (M=6,5 şi I=VII) este primul mare cutremur de pămānt din perioada Romāniei contemporane, care ar fi oferit ocazia strāngerii unor date de bază şi concluzii utile īn privinţa comportării construcţiilor la cutremur. Dacă la acest cutremur din 10 noiembrie 1940 s-ar fi īnregistrat vreo accelerogramă atunci cu totul altfel s-ar fi realizat proiectarea antiseismică a construcţiilor pānā la cutremurul din 4 martie 1977, cānd s-a văzut că aceste cutremure vrāncene, intermediare, sunt foarte diferite de cele care au loc īn crusta terestră, susţine profesorul Gheorghe Mărmureanu.
Efecte grave ale acestui cutremur s-au arătat īn părţile centrală şi de sud ale Modovei, precum şi īn subcarpaţii Munteniei, provocānd prăbuşirea blocului Carlton din Bucureşti. Blocul avea structură de beton armat, două subsoluri, sală cinema, parter şi 12 etaje şi s-a prăbuşit complet după primele vibraţii , īngropānd sub dărāmături aproape toţi locatarii. A urmat un proces celebru prin care s-a demonstrat că a fost o proiectare greşită, dar pānă la urmă, īn 1944, totul a rămas dat uitării.
Cifra exactă a victimelor omeneşti nu se cunoaşte deoarece īn 1940, īn timpul războiului, informaţiile de presă erau cenzurate. Se apreciază că acestea ar fi fost de 1.000 de morţi , majoritatea īn Focşani şi Moldova şi circa 4000 de răniţi. Cutremurul din 4 martie 1977, ora 21,22 (M=7,2 şi I=VIII-IX½) este considerat datorită efectelor sale, ca unul dintre cele mai distrugătoare şocuri seismice care a lovit Romania īn epoca modernă.
Adāncimea ultimului şoc a fost la 109 km, īn dreptul localităţii Potārlagele-Buzău. Ruperea a plecat din focarul preşocului (M=5,5) la o adāncime de 93 km (latitudine:45,78;longitudine:26,78), la ora 21,21 şi 56,2 secunde, s-a propagat spre est şi sud şi după 4,7 secunde a ajuns la focarul şocului S1 la ora 21.22 şi 0,9 secunde (M=6,5) şi la o adāncime de 79 km (latitudine 45,72; longitudine:26,94). Acest focar a fost punctul de plecare al fazei principale a ruperii care s-a propagat spre SV şi oblic īn jos. La o adāncime de 93 de km afost atins focarul şocului S2 (latitudine: 45,48; longitudine 26,78) după 7,6 secunde (ora 21.22 şi 8,51 secunde,M=6,5),după şocul S1.
Procesul de rupere a continuat şi la o adāncime de 109 km a fost atins focarul şocului S3 la ora 21.22 şi 15,4 secunde, avānd magnitudinea M=7,2. A fost un cutremur multişoc şi a fost īnregistrat īn Bucureşti de un accelerometru japonez tip SMAC-B (īn curtea INCERC-Bucureşti) şi pentru prima dată , īn urma prelucrării accelerogramei s-a văzut cum arată conţinutul de frecvenţe, rezultānd pentru Bucureşti perioade mari de circa 1,56 secunde.
Cutremurul a fost īnregistrat şi la Observatorul Seismologic « Dr. Cornelius Radu », Vrāncioaia, dar mecanismul de deplasare a filmului nu a funcţionat, īnregistrāndu-se doar valoarea acceleraţiei maxime. Īn cazul cutremurului din Vrancea din 4 martie 1977, directivitatea s-a caracterizat nu numai prin orientarea efectelor mai importante spre SV, spre Bucureşti şi Zimnicea, dar şi prin intensificarea lor īn comparaţie cu cele produse īn 1940, deşi cutremurul din acel an a fost mai puternic.
La nivelul īntregii ţări, aproximativ 33.000 de locuinţe s-au prăbuşit sau au fost grav avariate. Au fost distruse numeroase şcoli şi spitale, şi-au pierdut viaţa 1.571 de oameni şi au fost răniţi 11.300. Nivelul pierderilor materiale īnregistrate de economia romānească s-a cifrat la circa 3 miliarde dolari. S-a impus şi s-a trecut la o nouă proiectare anti seismică avānd la bază noile date īnregistrate şi prelucrate.
Cutremurele din 30 august 1986 (M=7,0 ; I=VIII ,adāncimea 133 km), 30 mai 1990 (M=6,7;I=VIII, adāncimea 90km) şi 31 mai 1990 (M=6,2;I=VII, adāncimea 79 km) au o importanţă specială, ştiinţifică, datorită numărului mare de īnregistrări de accelerograme obţinute care au permis elaborarea unor hărţi reprezentānd distribuţia acceleraţiilor īn teritoriul extracarpatic, contribuind la definirea principalelor caracteristici ale seismicităţii Romāniei şi care servesc ca date de bază īn realizarea hărţii de hazard seismic global a Romāniei şi a celor de hazard local (microzonări seismice) a localităţilor dens populate.
_______________________________________
|
|
----> 
