iioana84
V.I.P.
 Din: roman
Inregistrat: acum 18 ani
|
|
1940, octombrie, 12. Primãria Capitalei solicitã Inspectoratului General
al Jandarmeriei (I.G.J.) sã nu se mai permitã accesul satrelor de rromi
pe raza Bucurestiului.
ROMÂNIA
Bucuresti, în 12 Octombrie 1940
PRIMãRIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
SECRETARIATUL GENERAL
No. 6386 A
DOMNULE GENERAL,
Avem onoare a vã ruga sã binevoiti a dispune ca organele Dvs. în subordine sã nu mai permitã popasul în raza comunelor suburbane pendinte de acest Municipiu a satrelor de tigani, cari constitue un permanent pericol pentru sãnãtatea, avutul si viata populatiei.
PRIMARUL CAPITALEI
Ion G. Vântu Secretar General
N.D. Christescu
DOMNIEI-SALE
DOMNULUI GENERAL INSPECTOR AL JANDARMERIEI
1940, octombrie, 18. Ordinul I.G.J. adresat Legiunii de Jandarmi Bucuresti,
prin care se cere a nu se mai permite popasul satrelor de rromi pe raza Bucurestiului
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI
Serviciul Jandarmeriei
Nr. 35340, din 18 Octombrie 1940
INSPECTORARUL GENERAL AL JANDARMERIEI
LEGIUNEA JANDARMI BUCURESTI
Primãria Municipiului Bucuresti, cu adresa Nr. 6386 din 12 Octombrie 1940 ne cere a lua mãsuri ca sã nu se mai permitã popasul în raza comunelor suburbane ale Capitalei a satrelor de tigani, care constitue un permanent pericol pentru sãnãtatea, avutul si viata populatiei.
În consecintã, binevoiti a da dispozitiuni categorice formatiunilor respective în acest sens, luînd mãsuri sã se controleze stricta lor executare.
SEFUL SERVICIULUI JANDARMERIEI
Colonel
C. Tobescu Seful Sectiei a III-a
Lt. Colonel
Florian Stoenescu
A.N.I.C., fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar 95/1940, f.382
1940, noiembrie 9. Ordinul Circular General nr.35 al I.G.J. adresat tuturor
unitãtilor prin care le cere sã contribuie la combaterea tifosului exante
matic, prin interzicerea vagabondajului rromilor nomazi.
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI
Serviciul Jandarmeriei. Sectia III
Comunicat:
Pînã la posturi de jandarmi inclusiv
ORDIN CIRCULAR GENERAL NR. 35
din 9 noiembrie 1940
Se trimite mai jos în copie ordinul Ministerului de Interne Nr. 17939 din 28.X.1940, însotit de copia de pe adresa Ministerului Sãnãtãtii Nr.77559/940 si Jurnalul Consiliului de Ministri Nr. 3789/1939, referitor la mãsurile de preîntîmpinare a tifosului exantematic.
De acord cu organele administrative si sanitare locale, jandarmii vor da cel mai larg concurs pentru combaterea si profilaxia acestui flagel, executînd în totul dispozitiunile ordonate.
INSPECTOR GENERAL AL JANDARMERIEI
Pentru preîntîmpinarea pericolului tifosului exantematic, Ministerul Muncii, Sãnãtãtii si Ocrotirilor Sociale, a luat din timp mãsurile necesare prin organele de care dispune.
Pentru o mai bunã reusitã, prin adresa Nr.77559/940, apeleazã la concursul organelor administrative si politienesti din întreaga tarã, arãtînd atributiile ce revin acestora, în lupta pentru combaterea si profilaxia acestei boli molipsitoare.
Alãturat, avem onoare a vã trimite, copie de pe suscitata adresã si de pe Jurnalul Consiliului de Ministri Nr.3789/939, publicat în Monitorul Oficial Nr.10/940, cu privire la interzicerea vagabondajului tiganilor nomazi pe timpul iernei, cu rugãminte sã binevoiti a da cuvenitele dispozitiuni organelor administrative si politienesti în subordine.
COPIE: de pe adresa Nr.77559/940 a Ministerului Sãnãtãtii.
Epidemiile de tifos exantematic, care au bîntuit în anii trecuti cu focare principale în Basarabia si cu tendintã manifestã de extindere si permanentizare în celelalte regiuni ale tãrii, Moldova si Bucovina în primul rînd, constituie o amenintare si pentru iarna anului acesta, avînd în vedere conditiunile grele de viatã, create de împrejurãrile actuale si persistenta micilor focare de tifos exantematic, care întretine starea de endemicitate în unele regiuni.
Pentru preîntîmpinarea acestui pericol, Ministerul Muncii, Sãnãtãtii si Ocrotirilor Sociale, a luat din timp, prin organele sale subalterne, toate mãsurile ce stau în puterea sa, fãcînd totodatã apel la colaborarea tuturor celorlalte autoritãti, ca prin o actiune sã se stãruie zi de zi la educarea maselor populare si ridicarea nivelului sanitar al straturilor de jos.
În scopul arãtat mai sus, avem onoarea a vã ruga sã binevoiti a ne acorda, ca si în trecut de altfel, concursul Dvs., dispunînd ca autoritãtile administrative si politienesti subalterne sã ia parte efectivã la actiunea întreprinsã de acest Minister, în interesul general al sãnãtãtii publice.
În cele ce urmeazã ne îngãduim a indica normele de colaborare a autoritãtilor administrative si politienesti în vederea aplicãrii în comun a mãsurilor prescrise de autoritãtile sanitare, pentru combaterea si profilaxia tifosului exantematic.
1). Concurs prin prefecturi, primãrii, jandarmi, politii etc., la actiunea de propagandã a principiilor de igienã în masele populare.
2). Aprovizionarea bãilor comunale si a instalatiilor de deparazitare cu combustibilul necesar pentru tot timpul cît vor functiona si construirea de noi bãi si cuptoare de deparazitare acolo unde ele nu existã si unde se simte nevoie.
3). Contributia obligatorie din partea autoritãtilor administrative, la reparatia si punerea în stare de functionare a bãilor si cuptoarelor existente, precum si asigurarea pazei si functionãrii lor prin personalul de serviciu pus la dispozitie de cãtre aceste autoritãti.
4). Organizarea mãsurilor de triere si internare a vagabonzilor si cersetorilor, din cartierele periferice a oraselor, fiind cunoscut cã o bunã parte din ei sunt purtãtorii virusului de tifos exantematic, rãspîndind pretutindeni pe unde trec în vagabondajul lor, odatã cu parazitii dupã ei, si sãmînta acestei boli.
5). Organizarea mãsurilor de deparazitare în masã a cartierelor nevoiase din orasele mari, prin îmbãieri si deparazitãri gratuite si periodice a acestei populatii si distribuiri de rufe si sãpun la cei lipsiti complect de mijloace.
6). înlesnirea functionãrii hanurilor tãrãnesti de prin tîrguri si totodatã aplicarea celor mai riguroase mãsuri de supraveghere sanitarã a acestor localuri, pentru a evita gãzduirea tãranilor veniti din comune contaminate sau suspecte, pe la case particulare, care nu pot fi supravegheate si care ar putea fi astfel contaminate.
7). Interzicerea vagabondajului tiganilor nomazi pe tot timpul iernii, fixîndu-i în anumite comune rurale indemne de tifos exantematic, în conformitate cu dispozitiunile Jurnalului Consiliului de Ministri Nr.3789/939 publicat în Monitorul Oficial Nr.10/940.
8). Asigurarea, de cãtre Primãrii, a transportului la timp a bolnavilor de tifos exantematic, a suspectilor si contactilor, pentru a da toatã posibilitatea organelor sanitare sã izoleze fãrã nici o întîrziere pe cei contagiosi. Primãriile vor da localuri si oameni de serviciu pentru infirmeriile locale.
9). Înlesnirea si obligarea comerciantilor din toate satele de a se aproviziona, din vreme si în cantitãti care sã poatã satisface oricînd cererile cu var, gaz, ulei, sulf, otet necesare operatiunilor de deparazitare. Fiecare comunã sã aibã în permanentã minimum 100 litri de gaz în depozit.
10). Obligarea jandarmilor de a comunica medicilor de circumscriptie sau agentilor sanitari respectivi, numele ostasilor sositi în comune în permisii, concedii sau deconcentrare, pentru a fi supusi imediat examenului medical si supravegheati timpul necesar, din punct de vedere sanitar.
Deasemenea, ei vor prezenta oamenii, ce pleacã la unitãti militare medicului sau agentului din localitatea respectivã pentru deparazitare si eliberare de bilete de sãnãtate.
MINISTRU
COPIE. de pe Jurnalul Consiliului de Ministri Nr.3789/939.
Consiliul de Ministri în sedinta sa de la 22 Decembrie 1939, luînd în deliberare referatul D-lui Ministru al Sãnãtãtii si Ocrotirilor Sociale cu Nr.91852 din 20 Decembrie 1939, avînd în vedere motivele arãtate prin suscitatul referat,
D E C I D E:
Art.I. Se interzice vagabondarea tiganilor nomazi. în acest scop ei vor fi fixati la marginea comunelor rurale indemne de tifos exantematic, în bordeie sau corturi, unde vor fi supusi mãsurilor de control sanitar permanent si deparazitãrii periodice. Tuturor li se va face reactia Weil-Felix.
Art.II. Carantina va dura timp de 19 zile, în care timp Prefecturile (fost tinuturile) prin orgabele locale vor asigura întretinerea lor. Cei gãsiti cu Weil-Felix pozitiv, precum si bolnavii suspecti, se vor izola în conditiunile prevãzute de regulamentul pentru profilaxia si combaterea bolilor contagioase.
Art.III. Dupã trecerea acestei perioade de 19 zile, tiganilor li se poate permite de a intra în comunã.
Art.IV. Permisiunea de plecare din comunã se va da de cãtre organele administrative locale, în urma avizului organelor sanitare, numai în cazurile cînd nu sunt cazuri de tifox exantematic în comunã. Serviciului sanitar judetean i se va aduce la cunostintã imediat comuna cãtre care se îndreaptã, pentru a lua mãsuri de primirea si punerea lor sub supraveghere sanitarã.
Art.V. Domnii Ministri de Interne si al Sãnãtãtii si Ocrotirilor Sociale sunt însãrcinati cu aducerea la îndeplinire a prezentului jurnal.
Pentru conformitate
Gh. Popescu Pentru conformitate
SEFUL SERVICIULUI JANDARMERIEI
Colonel C. Tobescu
A.N.I.C. (Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale), fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar 95/1940, f. 412-416
1940, noiembrie 30. Ordin Circular General nr.38 al I.G.J. cãtre toate unitãtile
de jandarmi, prin care le cere sã interzicã spectacolele cu ursi sustinute
de rromii ursari.
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI
ORDIN CIRCULAR GENERAL NR.38
din 30 Noiembrie 1940
Se trimite mai jos în copie ord. Ministerului Afacerilor Interne Nr.19862 din 19.XI.1940, prin care se dispune oprirea tiganilor de a umbla cu ursii prin sate si orase si a da spectacole cu ei, retrãgîndu-le si autorizatiile ce acestia posedã în acest sens. Toate formatiunile jandarmeriei vor lua mãsuri pentru stricta executare a dispozitiunilor ordonate.
INSPECTOR GENERAL AL JANDARMERIEI
Ca urmare la ord. nostru circular nr.22091 din 23 Septembrie 1938 si in urma adresei nr. 27194/1940 Directiunei Vînãtoarei din Ministerul Agriculturii si Domeniilor, prin care ne informeazã cã, tiganii ursari au obtinut autorizatii si umblã prin sate cu ursi captivi, dînd reprezentatiuni si chinuindu-i în mod sãlbatic, vã rugãm sã binevoiti a lua mãsurile necesare ca toate autorizatiile de acest fel sã fie retrase si sã se opreascã cu desãvîrsire aceastã îndeletnicire, interzicînd tiganilor sã umble prin sate sau orase cu ursi si a da spectacole, sub orice formã, cu aceste animale.
MINISTRU [ss] Al. Rioseanu
Pentru conformitate
SEFUL SERV. JANDARMERIEI
Colonel C. Tobescu
A.N.I.C., fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar 95/1940, f.459
1941, ianuarie 10. Afirmatia lui Ion Antonescu, în cadrul sedintei Consiliului
de Cabinet, referitoare la internarea în lagãre a celor intrati clandestin
în tarã, printre care si rromi.
Sedinta Consiliului de Cabinet, 10 ianuarie 1941
General I. Antonescu, Conducatorul Statului [...]: „Eu trebuie sã mã tin de cuvînt. Am anuntat un lucru pe care nu l-am fãcut, iar jidanii îsi bat joc de mine. Am anuntat ca toti jidanii intrati clandestin în tarã vor fi pusi în lagãre. Trebuie sã luãm aceastã mãsurã si sã-i silim pe jidani sã munceascã, pentru cã numai asa îi vom face sã plece. si mãsura aceasta trebuie luatã nu numai pentru jidani, ci si pentru toti ceilalti: greci, armeni, tigani, intrati clandestin în tarã [...]�[1]
A.N.I.C., fond Presedintia Consiliului de Ministri, Cabinetul Militar,
dosar 484 / 1941, f.12 - 13.
[1] Restul documentului este irelevant pentru tematica acestui volum (importuri,
aprovizionare refugiati polonezi etc.). Vezi si Marcel-Dumitru Ciucã, "Stenogramele
sedintelor Consiliului de Ministri.Guvernarea Ion Antonescu", vol.2 (ianuarie-martie1941), p. 41
1941, ianuarie 17. Se comunicã Ministerului Afacerilor Interne decizia
lui Ion Antonescu de internare în lagãre a rromilor intrati clandestin în tarã.
Sedinta Consiliului de Cabinet, 17 ianuarie 1941
Autoritatea cãreia i se adreseazã: Ministerul Afacerilor Interne
Data si nr. comunicãrii: 17 ianuarie 1941; nr. 571
Hotãrîrea domnului general: [...] Vor fi bãgati în lagãre de muncã toti jidanii intrati clandestin în tarã. Acolo vor fi pusi imediat la muncã ca sã plãteascã în felul acesta cheltuiala de întretinere. La fel se va proceda si cu grecii, armenii, tiganii intrati clandestin în tarã. Pentru cazarmarea celor internati se vor construi barãci. Lagãrele vor fi construite în regiunile lipsite de brate de muncã...[1]
A.N.I.C., fond Presedintia Consiliului de Ministri, dosar 427 / 1941, f.3.
[1] Restul documentului este irelevant pentru tematica acestui volum.
1941, februarie 7. Ion Antonescu declarã în sedinta Consiliului de
Ministri cã rromii din Bucuresti si din alte orase trebuie scosi din
centrele urbane si asezati în Bãrãgan sau în Bãltile Dunãrii.
Sedinta Consiliului de Cabinet, 7 februarie 1941
Domnul general Ion Antonescu, Conducãtorul Statului [...]: Un al treilea aspect, foarte dureros, al vietii oraselor noastre, îl reprezintã mahalalele si aceasta este o problemã care priveste Ministerul de Interne, împreunã cu Primãria. Din timpuri îndepãrtate, de cînd s-a desfiintat robia si, mai ales dupã rãzboi, a fost o invazie a tiganilor si a tuturor elementelor slabe de la sate. Tot ce nu era capabil la sate sã ducã o muncã grea, a venit la oras, unde, prin diferite mijloace, îsi cîstiga existenta, fãrã sã munceascã. De aceea, în împrejurimile Bucurestilor s-au creat mahalale infectate de oameni fãrã cãpãtîi, care ati vãzut cum au inundat în stradã zilele trecute, cînd a fost rebeliune. Au comis jafuri si erau pe punctul sã dea Statul peste cap, dacã nu era energie. Toti tiganii din Bucuresti trebuie scosi. Dar, înainte de a-i scoate, trebuie sã ne gîndim unde îi ducem si ce facem cu ei. Solutia ar fi fost sã asteptãm pînã se asaneazã Bãltile Dunãrii, ca sã facem sate tigãnesti acolo si sã-i ocupãm cu pescuitul etc. Pînã atunci, trebuie însã mult timp.
O altã solutie este sã intrãm în tratative cu proprietarii mari. În Bãrãgan, totdeauna a fost lipsã de brate de muncã. Sã construim aceste sate, nu definitiv, dar sã facem niste case si barãci,organizatie sanitarã, comert, cîrciumi etc. Sã facem o statisticã a lor, si-i ridicãm o datã, în masã, si-i ducem în acele sate. Facem trei - patru sate de cîte 5 - 600 familii si instalãm acolo, gardienii împrejurul lor, sã nu poatã sã iasã. Ei îsi trãiesc viata acolo si gãsesc de muncã acolo [...] [1] Dar aceastã problemã nu se pune numai pentru Bucuresti, ci si pentru alte orase, în special din Muntenia, ca Pitesti, Ploiesti, Tîrgoviste, asa încît problema trebuie atacatã cu prilejul recensãmîntului si în special la orase trebuie stabilit ce minoritari au pãtruns, tãranii veniti recent si tiganii, ca sã putem sã-i scoatem. Este o problema care trebuie pregãtitã în cele mai mici amãnunte...[2]
A.N.I.C., fond Presedintia Consiliului de Ministri, Cabinetul Militar,
dosar 484 / 1941, f. 53 - 54
[1] Restul documentului este irelevant pentru tematica acestui volum. Vezi si Marcel
Dumitru Ciucã, „Stenogramele…�, Vol. 2 ,p 181
[2] În timpul procesului intentat lui Ion Antonescu, acesta a declarat cã „din cauza camuflajului,
populatia oraselor era noaptea terorizatã de indivizi de multe ori înarmati, care jefuiau si,
uneori, omorau.Autorii erau tiganii. Toti cereau împuscarea lor. Am pus sã se studieze
facerea unor sate în Bãrãgan, pur tigãnesti�.(vezi Marcel-Dumitru Ciucã, „Procesul
Maresalului Antonescu. Documente�, vol.II, Ed.Saeculum I.O si Ed.Europa Nova,
Bucuresti, 1996, p.176)
1941, martie 11. Mihai Antonescu, ministru Secretar de Stat, recomandã
rezolvarea problemei rromilor prin crearea „coloanelor de muncã�.
Sedinta Consiliului de Ministri, 11 martie 1941
Domnul Mihai Antonescu, ministru secretar de stat [...]: „Pentru ca sã insufle dintr-o datã acest sistem de muncã de masã si de a anunta mistica nouã a muncii, domnul general urmãreste sã organizeze disciplina muncii în scoli si, în acelasi timp, mari lucrãri publice, conduse de stat, în care sã se facã aceastã primã experientã de organizare a muncii colective. Coloanele de muncã în alte tãri constituiesc un element determinat al organizãrii pentru scoala de muncã si chiar al oganizatiilor politice de muncã. Pe de o altã parte, la noi în tarã existã o serie întreagã de muncitori agricoli, care, în unele luni ale anului n-au nici o activitate. Toti acestia trebuie adunati în coloane de muncã, unde putem rezolva si o serie de probleme sociale, nu numai ale mîinii de lucru de la orase, dar problema tiganilor, pe care domnul general vrea sã-i scoatã din Capitalã si din centrele urbane si sã-i ducã în regiunile unde se fac lucrãri de interes obstesc. În acelasi timp, putem rezolva altã problemã socialã: problema infractorilor�... [1]
A.N.I.C., fond Presedintia Consiliului de Ministri, Cabinetul Militar,
dosar 478 / 1941, vol II, f. 220-221
[1] Restul documentului este irelevant pentru tematica acestui volum. Vezi si
Marcel-Dumitru Ciucã, „Stenograme…�, vol. 2, p. 594-595
DIRECTIUNEA GENERALÃ A POLITIEI
Din ordinul Domnului General Antonescu, rog a lua foarte urgente mãsuri:
a) de internare în lagãr a capilor comunisti si a tuturor comunistilor din Iasi, Galati, Constanta, Ploesti, Bucuresti si Giurgiu.
b) de a se evacua din Bucuresti, în minim de timp, toti strãinii cari n-au domiciliu stabil în acest oras, ori cari sunt periculosi, cu exceptia germanilor, italienilor, americanilor si în general acei cari nu prezintã nici un pericol pentru Stat.
c) Idem sã se scoatã tiganii, în special nomazii si sãtrarii din marginile Bucurestiului.
Domnul General Antonescu mi-a comunicat cã a ordonat mai de mult aceste mãsuri si pînã acum nu s-au executat.
_______________________________________
Nu arunca piatra in vecini daca ferestrele tale sunt de sticla.
|
|
