Forum Romania Inedit
Romania Inedit - Resursa ta de Fun
Lista Forumurilor Pe Tematici
Forum Romania Inedit | Reguli | Inregistrare | Login

POZE FORUM ROMANIA INEDIT

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Profil adelamad
Femeie
22 ani
Galati
cauta Barbat
28 - 45 ani
Forum Romania Inedit / Off Topic / Eminescu bolnav sau sacrificat Moderat de 80Inanna, cuculean, gabiandreicristian, maharet
Autor
Mesaj Pagini: 1
kameleonul
MEMBRU VIP

Din: trance world
Inregistrat: acum 18 ani
Eminescu - bolnav sau sacrificat?

    Cu toþii am auzit, am studiat despre Eminescu ca fiind geniul nostru poetic, existând numeroase biografii care prezintã viaþa si opera marelui poet, ...dar numai a "poetului". Se evita, cu sau fãrã stiinþã, a se insista pe opera sa ziaristicã, pe opera sa politicã, realizãri ce nu sunt cu nimic mai prejos de poezia sa. Se evitã de asemeni a se vorbi prea mult despre sfârsitul (cu adevãrat tragic) al omului complet care a fost Eminescu, personalitatea lui conturându-se nu numai prin poezia sa, ci prin întreaga sa operã fie ea si politicã, cãci pentru aceastã vinã (implicare politicã) a fost SACRIFICAT ci nu rãpus de boalã dupã cum ne învaþã istoria si literatura oficialã.

    Din fericire mai existã încã spirite rebele, care nu cred orbeste în tot ceea ce li se prezintã ca fiind real si îsi mai pun întrebãri, cãutând în acelasi timp, cu perseverenþã si curaj, rãspunsuri cu adevãrat conforme cu realitatea. În ceea ce priveste viaþa si opera lui Mihai Eminescu, se remarcã douã (dintre cele mai cunoscute) asemenea firi curioase si curajoase, si anume Nicolae Georgescu cu lucrarea "A doua viaþã a lui Eminescu", Editura Europa Nova, Bucureºti, 1994 si Theodor Codreanu cu lucrarea "Dubla sacrificare a lui Eminescu", Editura Macarie, Târgoviºte, 1997.

    Problematica propusã de N. Georgescu începe cu o analizã pe text, mai precis asupra ultimului interogatoriu luat lui Eminescu, eveniment ce i-a atras "aura" de nebun si persoanã iresponsabilã psihic. Autorul observã în acest interviu o serie de inadvertenþe care, "ori reprezintã un lanþ nesfârsit de coincidenþe, ori e treabã serioasã, ºi atunci e groasã de tot".

    Iatã mai întâi interogatoriul lui Eminescu, în ospiciul din strada Plantelor, la 12 iunie 1889, cu trei zile înainte de moartea sa:
    -Cum te cheamã?
    -Sunt Matei Basarab, am fost rãnit la cap de cãtre Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus sã mã împuste cu pusca umplutã cu pietre de diamant cât oul de mare.
    -Pentru ce?
    -Pentru cã eu fiind mostenitorul lui Matei Basarab, regele se temea ca eu sã nu-i iau mostenirea.
    -Ce ai de gând sã faci când te vei face bine?
    -Am sã fac botanicã, zoologie, mineralogie, gramaticã chinezeascã, evreiascã, italieneascã si sanscritã. Stiu 64 de limbi.
    -Cine e Poenaru care te-a lovit?
    -Un om bogat care are 48 de moSii, 48 de râuri, 48 de garduri, 48 de case, 48 de sate si care are 48 de milioane.

    Aceste 4 întrebãri si 4 rãspunsuri constituie un text cu cele mai ciudate simetrii cu putinþã. Fiind atenþionat asupra numerologiei masonice, autorul remarcã aceastã numerologie în cadrul interogatoriului, mergând pânã la identificare. Numãrând cuvintele, pânã la "ºtiu 64 de limbi", sunt exact 64 de cuvinte. Numãrând cuvintele primului rãspuns, remarcãm exact 33. La al doilea rãspuns, dacã citim "nu-i" ca un singur cuvânt, obþinem 15 cuvinte, care adunate la primele 33 rezultã 48. Al treilea rãspuns are tot 15 cuvinte, în acest mod, dacã adresantul uitã sã adune la cele 33 de cuvinte pe primele cifre, i se mai pun o datã în faþã. În cel de-al treilea rãspuns, cifra 48 se repetã de 6 ori: semnal puternic! Simetriile sunt atât de bine construite, dupã pãrerea autorului, încât este de presupus cã acest text a fost cu migalã prelucrat, având în vedere cã, toate aceste numere, 33, 48, 64, sunt folosite curent de cãtre masoni în limbajul codificat al semnelor de recunoastere specific francmasonice. Relaþiile numerice fiind suspect de exacte (cele de mai sus fiind doar o parte mai sugestivã dintre ele), apar douã concluzii:

    a) Eminescu a folosit limbajul masonic, si atunci nu era nebun;
    b) Textul este un fals, deci proba nebuniei cade.

    Sã pornim însã cu începutul, cãutând a contura imaginea "omului" Eminescu, în totalitatea sa, si sã gãsim astfel o cauzã probabilã a acestor falsuri istorice, cu repercursiuni pânã în ziua de astãzi.

    Eminescu se afla la momentul 1883 pe culmea carierei sale politice si ziaristice, jucând în acel moment un rol public mult mai important decât a lãsat sã se înþeleagã istoria literarã tradiþionalã, realizând performanþe unice nu numai ca poet, ci revoluþionând chiar si jurnalistica de idei politice si sociale (Th. Codreanu, op.cit., pag.35).

    El a transformat "Timpul" dintr-o publicaþie modestã de partid într-un ziar de audienþã naþionalã, conferindu-i o înaltã clasã jurnalisticã. Desi "Timpul" era o publicaþie a conservatorilor, Eminescu nu fãcea politica unui partid, ci a impus un punct de vedere naþional care poartã amprenta excepþionalei sale gândiri.

    N. Georgescu este de pãrere cã Eminescu a pus capãt jurnalisticii de tip masonic, înconjuratã de secrete si parole, modã care proliferase din perioada pasoptistã. Jurnalistica lui redã demnitatea proprietãþii cuvântului, cristalizând totodatã o doctrinã naþionalã modernã, capabilã sã oblãduiascã aducerea României la locul meritat în rândul marilor culturi si civilizaþii europene.

    Theodor Codreanu îl considerã pe Eminescu întemeietorul doctrinei naþionale moderne, doctrinã care din cauza "binevoitorilor" nu a ajuns sã marcheze politica româneascã. (Th. Codreanu, op.cit., pag.8)

    Eminescu opunea panslavismului, care era considerat tot atât de nociv pentru români ca si pangermanismul, un spirit pur latin. El a înþeles cã marea slãbiciune a istoriei noastre stã în discordie, încã din perioada vienezã încercând sã împace societãþi studentesti rivale, înscriindu-se ca membru în ambele, gest neînteles nici de contemporanii sãi, nici de posteritatea criticã.

    A întemeiat "Societatea Carpatii", care avea ca scop unirea politicã si culturalã a tuturor românilor din Ardeal, Bucovina si Basarabia, ajungând sã numere peste 20000 membri gata oricând chiar de luptã armatã.

    Neavând încredere în conservatori (masonii P.P.Carp si Titu Maiorescu) si mai ales în liberali (I.C.Brãtianu, C.A.Rosetti, tot masoni), Eminescu observa cu luciditate mersul politic al vremii, criticând atitudinea inoportunã a celor de la conducere.

    Momentul "mortii civile" a lui Eminescu corespunde cu intentia (realizatã apoi) a politicienilor (P.P.Carp, Titu Maiorescu, Carol I) de a intra în orbita politicii Germaniei, care era aliatã cu Austro-Ungaria, aceastã politicã necesitând tãcere totalã în privinþa Ardealului. Lesne de închipuit cã pentru omul "Societãtii Carpatii" o asemenea tãcere era de neacceptat.

    Despre cât de serioasã era problema ne spune reactia Centristilor la un discurs al lui Petre Grãdisteanu rostit la 6 iunie 1883 cu ocazia unei festivitãti, discurs ce fãcea aluzie la teritoriile ce lipsesc României, în urma scandalului Grãdisteanu trebuind sã meargã personal sã retracteze cele spuse. Acum este si perioada când au loc unele schimbãri conforme cu noua orientare, un prieten apropiat al lui Eminescu, Zamfir C. Arbore, fiind chiar expulzat datoritã orientãrii sale politice, însã si "Societatea Carpatii" urmând sã fie desfiintatã la cererea habsburgilor. Eminescu, atât de vehement, nu putea fi lãsat în pace.

    P.P.Carp, aflat la Viena pentru a negocia tratatul secret cu Austro-Ungaria, îi trimite o notã lui Titu Maiorescu, care de fapt era un ordin politic: "si mai potoliti-l pe Eminescu!"

    Remarcãm cã singurii martori ai "nebuniei" lui Eminescu au fost Titu Maiorescu, Grigore Ventura (Ricã Venturiano din piesa lui Caragiale) si d-na Szoke (Soþia lui Slavici), ultimii doi fiind informatori în slujba Austro-Ungariei.

    Pe 28 iunie 1883, datã fatidicã pentru Eminescu, d-na Slavici, gazda poetului, trimite un bilet lui Maiorescu în care îi spune sã facã ceva cu Eminescu, cã a înnebunit. Maiorescu îl trimite pe Eminescu la "Societatea Carpatii", unde trebuia sã se întâlneascã cu un anume Simtion. Trebuie sã amintim aici faptul cã Eminescu era urmãrit pas cu pas de cãtre iscoadele austriece. Pe drum, "întâmplãtor" se întâlneste cu Gr. Ventura, care-i propune o escalã la baia Mitrasewski, aflatã în drumul lor. Ventura dispare, ducându-se dupã ajutor, spunând cã Eminescu a înnebunit pe motiv cã se aruncã în apã fierbinte. Apropiaþii poetului stiau cã acesta este adeptul bãilor orientale, conform cãrora, dacã te scufunzi într-o zi canicularã în apã fierbinte, suporti mult mai usor cãldura. Dar iatã cã în noua conjuncturã politicã aceastã practicã devenise nebunie.

    Usa de la baie este datã în lãturi de cãtre politistii îndrumati de Ventura, si cu toatã împotrivirea lui Eminescu, i se pune cãmasa de fortã si este dus la un sanatoriu. Ion Rusu Sirianu, care se afla în zonã la momentul incidentului, îsi amintea: "Am auzit glasul sãu cel adevãrat strigând cu deznãdejdea celui care se îneacã -Ajutor!".

    Acesta a fost complotul care a marcat începutul mortii civile a poetului, cunoscut fiind cã în acea vreme cine era declarat nebun, era automat scos din viaþa politicã. Suferintele, dupã cum se va vedea, abia începuserã, cei ce l-au declarat nebun cãutând acum sã-i popularizeze "starea".

    Prima reacþie apare în "Românul" lui Rosetti la 1 iulie, unde stirea îmbolnãvirii sale este publicatã (stupoare) în 48 de cuvinte. Urmeazã imediat rãspunsul din "Timpul", în care se anunta înlocuirea celui "bolnav" din redactie. Aceastã grãbitã destituire este anunþatã prin 64 de cuvinte, ambele anunþuri reprezentând de fapt parole masonice.

    În perioada urmãtoare Eminescu este trimis la Viena, unde rãmâne pânã în februarie 1884, "propunându-i-se" apoi o cãlãtorie în Italia, cu scopul de a fi tinut cât mai departe de viaþa politicã. În Italia, unul dintre însotitori, pe care Eminescu îl considera prieten, destãinuindu-i-se, îi mãrturiseste cã avea misiunea ingratã de a-l convinge sã se stabileascã în orice oras ar vrea, în afarã de Bucuresti. Misiunea nu a reusit, astfel încât boala poetului trebuia sã continue, în ciuda mãrturiilor unor contemporani: Al.Vlahuþã care l-a gãsit în iulie 1884 "cu mintea întreagã" si I. Slavici care-l aprecia ca pe un "om cu mintea limpede ºi cu deosebire chibzuit".

    În majoritatea caracterizãrilor fãcute s-a mers pe ideea de necontestat a bolii, urmãrindu-se a se dovedi faptul cã în perioada 1883-1889 nu a creat nimic (afirmaþie cu totul falsã), momentele de luciditate dovedite în aceastã perioadã fiind de neînþeles pentru acesti critici. Domniile lor nu tin cont însã de faptul cã în buzunarul de la haina în care a pãrãsit aceastã lume, la 15 iunie 1889, se aflau scrise de mâna lui poeziile "Viaþa" si "Stele în cer", ori discutã cu un relativism suspect poezia "De ce nu-mi vii..." trimisã de Eminescu de la Mãnãstirea Neamt în ianuarie 1887, la Convorbiri Literare. Argumentul creativitãþii constient manifestatã abundã de mãrturii documentare, diagnosticul medical cãzând de la sine, un "paralitic general", un "abulic de ultimul grad" nemaiputând sã creeze, deoarece o astfel de stare l-ar fi pus în imposibilitatea de a mai face diferenþa între viaþã si vis.

    Dupã ce s-a întors din Italia, Eminescu a fost dat pe mâna unui medic evreu, Francisc Iszac, care desi îi pune un diagnostic fals, îi administreazã un tratament inadecvat chiar pentru acel diagnostic: curã cu mercur, 4g. pe zi, stiut fiind faptul cã ºi numai 0,5g. intoxicã grav organismul. Trimis la 26 mai 1887 la Halle, medicii vienezi nu confirmã diagnosticul, în momentul în care evreul Iszac îi mãrise doza la 7g. În urma "tratamentului", poetul se alege cu o pseudo-paralizie, cu incotinenþã urinarã si o nevritã perifericã.

    În primãvara anului 1888, Eminescu se întoarce la Bucuresti influentat de Veronica Micle sa mai scrie o serie de articole, ultimul text, datat la 13 ianuarie 1889, zguduind din temelie guvernul, fãcându-l pentru o clipã pe Gunã Vernescu sã demisioneze. Desi aceste articole sunt anonime, se aflã totusi cã e în joc pana lui Eminescu, acesta fiind cãutat si internat iarãsi la sanatoriu.

    Urmeazã apoi interviul prezentat la începutul capitolului, luat bineînteles de cãtre un maestru în Francmasonerie, evreu Gheorghe Brusan (Bursen), cunoscut ca "metru Ghiþã", aceasta fiind ultima tragicomedie pusã la cale de cãtre masoni lui Eminescu (în timpul vietii).

    A murit de sincopã cardiacã, nu datoritã loviturii de la cap, ci datoratã otrãvirii cu mercur, fiind îndepãrtat în grabã, fãrã sã i se facã autopsie (pe baza unui motiv fals), nefãcându-se nici recunoasterea oficialã din partea unui membru al familiei.

    Ceea ce s-a fãcut dupã moartea lui Eminescu (mai precis dupã 1883), a fost "uitarea" deliberatã a omului politic în favoarea geniului poetic. Nu întâmplãtor faima poetului Eminescu a început sã creascã odatã cu momentul 1883. La sfârsitul acestui an, Titu Maiorescu va scoate o editie a poeziilor lui Eminescu, despre care a afirmat cã a lucrat mult pânã sã o tipãreascã, desi prezintã numeroase greseli. Se vedea cã acest "lucrat" avea si altã semnificaþie, editia având exact 64 de poezii. Mai mult, aranjamentul acestora nu respecta nici o ordine fireascã, cronologicã sau de altã naturã, volumul începând cu poezia "Singurãtate", menitã sã sugereze "problema" poetului.

    Aceastã ediþie este scoasã fãrã acordul lui Eminescu care, când o va vedea în Iasi, în 1886, se va înfuria, va sparge vitrina si isi va cãlca propriile poezii în picioare, gest interpretat imediat ca fiind produsul nebuniei.

    Istoria va avea de la moartea lui Eminescu tot mai putin loc pentru ziaristul si omul politic, fiindu-ne prezentat numai poetul. Dupã 1989, când firesc ar fi fost sã fie reabilitat, asistãm dimpotrivã la un nou atac, început de Moses Rosen, care pozeazã cu nerusinare în admirator al poetului, dar care nu poate accepta opera sa ziaristicã. Poate pentru cã a luat atitudine împotriva mãsurilor abuzive concertate de Alianta Israelitã Universalã? Da, dar pentru aceasta si-a primit "rãsplata", fiind apostrofat de aceiasi cãrturari evrei cu "titluri" cunoscute urechilor noastre (destul de îngãduitoare): reactionar, panseist, antisemnit, xenofob, nationalist sovin, protolegionar, fascist.

    Ati fi vrut dumneavoastrã, domnule Rose, sã fiti un asemenea "execrabil om politic" care sã atragã atentia unei natiuni (si nu numai) prin geniu (nu numai poetic)!

    George Cãlinescu, într-un moment de luciditate, afirmã despre Eminescu cã în 1880 era nelinistit "de ideea unei cabale urzite împotrivã-i". Iatã cum geniul poetului isi anunta încã din 1881, prin versurile Scrisorii I, destinul probabil, oferit de o intelectualitate si o societate care nu-i inspira prea mare încredere:

    "Or sã vie pe-a ta urmã în convoi de-nmormântare,
    Splendid ca o ironie cu priviri nepãsãtoare...
    Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,
    NU SLÃVINDU-TE PE TINE... LUSTRUINDU-SE PE EL
    Sub a numelui tãu umbrã. IATÃ TOT CE TE AªTEAPTÃ.
    Ba sã vezi... posteritatea este încã si mai dreaptã.
    NEPUTÂND SÃ TE AJUNGÃ, CREZI C-OR VREA SÃ TE ADMIRE?
    EI VOR APLAUDA DESIGUR BIOGRAFIA SUBTIRE
    Care s-o-ncerca s-arate cã n-ai fost vrun lucru mare,
    C-ai fost om cum sunt si dânsii... Mãgulit e fiecare
    Cã n-ai fost mai mult ca dânsul. Si prostatecele nãri
    Si le umflã oricine în savante adunãri
    Când de tine se vorbeste. S-a-nteles de mai nainte
    C-o ironicã grimasã sã te laude-n cuvinte.
    Astfel încãput pe mâna a oricãrui, te va drege
    RELE-OR ZICE CÃ SUNT TOATE CÂTE NU VOR ÎNÞELEGE...
    Dar afarã de acestea, vor cãta vieþii tale
    SÃ-I GÃSEASCÃ PETE MULTE, RÃUTÃTI SI MICI SCANDALE-
    ASTEA TOATE TE APROPIE DE DÂNSII... NU LUMINA
    CE ÎN LUME-AI REVÃRSAT-O, CI PÃCATELE SI VINA,
    OBOSEALA, SLÃBICIUNEA, TOATE RELELE ce sunt
    într-un mod fatal legate de o mânã de pãmânt".

am gasit pe net textul asta

Modificat de kameleonul (acum 16 ani)


pus acum 16 ani
   
bogdan_2xl
MEMBRU VIP

Din: '89
Inregistrat: acum 17 ani


pus acum 16 ani
   
upit
MEMBRU VIP

Din: RAI
Inregistrat: acum 18 ani
Scenariu tipic secolului 19...

_______________________________________
Citeste aici daca nu vrei sa fii banat:

pus acum 16 ani
   
009
MEMBRU VIP

Inregistrat: acum 17 ani
Ma, partial e adevarat...
Eminescu suferea de o forma de sifilis ereditar, care in timp la dus la paranoia. Ceea ce nu se stie este ca in momentul in care a fost internat la spitalul de nebuni a fost lovit de catre cineva cu o caramida, el a murit din cauza loviturii, nu din cauza nebuniei! Probabil ca l-au intrebat una alta doctorii dupa lovitura, insa faptul ca a murit din cauza asta e pe bune!

(ne-a povestit profu de romana la liceu, acu 2 sau 3 ani)


_______________________________________
You can do anything you set your mind to, man

pus acum 16 ani
   
roin
Moderator

Din: tr-o bucata!
Inregistrat: acum 17 ani
Am citit cu mare interes...

Stiam ca a murit de sifilis...


_______________________________________
Ceea ce nu te doboara, te face mai puternic!

pus acum 16 ani
   
EncantadoR
MEMBRU VIP

Inregistrat: acum 19 ani
a propos de Eminescu circula mai de mult un banc
2 nebuni la ospiciu vine doctorul si intreaba cine sunteti voi
Primul: Mihai Eminescu
Al 2-lea: Ion Creanga
Dupa ceva timp trece iar doctorul pe la ei ... aceeasi intrebare
Primul: Mihai Eminescu
Al 2-lea: Veronica Micle


_______________________________________






pus acum 16 ani
   
Jermaine
Membru Puf

Inregistrat: acum 15 ani

kameleonul a scris:

Cu toþii am auzit, am studiat despre Eminescu ca fiind geniul nostru poetic, existând numeroase biografii care prezintã viaþa si opera marelui poet, ...dar numai a "poetului". Se evita, cu sau fãrã stiinþã, a se insista pe opera sa ziaristicã, pe opera sa politicã, realizãri ce nu sunt cu nimic mai prejos de poezia sa.



EMINESCU INTERZIS. GANDIREA POLITICA

http://www.scribd.com/doc/17315210/EMIN ... IS-POLITIC



http://iaila.multiply.com/journal/item/1/REFERATE



SPRE EMINESCU RASPUNS ROMANESC LA AMENINTARILE PREZENTULUI SI LA PROVOCARILE VIITORULUI

http://www.scribd.com/doc/17315420/EMIN ... -CONFISCAT


Aceste carti sint publicate cu CopyLIBER (au copierea, traducerea, difuzarea neingradite si gratuite atit in Romania cit si in fiecare dintre celelalte tari ale lumii).


Modificat de Jermaine (acum 15 ani)


pus acum 15 ani
   
80Inanna
Moderator

Din: Mitologie
Inregistrat: acum 19 ani
  Goană după senzaţional = bani.

_______________________________________
Verificati toate linkurile înainte de a descărca!  UNELE sunt expirate.
Cataloage FILME românești și TEATRU românesc.
Eu pot descărca de pe: mediafire, zippyshare, uptobox, mega.
NU pot descărca de pe: depositfiles, uploaded, turbobit, letitbit.

pus acum 15 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la