Mrrrr
RI Addict
 Din: dragoste
Inregistrat: acum 18 ani
|
|
Intensitatea cāmpului magnetic al globului pămāntesc se modifică īn orice moment. Reducerea acesteia se produce, īn mod normal, īn sute sau chiar mii de ani. Un studiu realizat la Centrul de Studii Geofizice din Postdam arată īnsă că modificările din interiorul Pămāntului au devenit mult mai rapide şi au loc īn decurs de cāteva luni. "Cele mai intense schimbări au loc īn sudul Atlanticului, acolo unde cāmpul magnetic şi-a redus capacitatea la o treime din valorile sale normale", declara īn luna iulie romānca Mioara Mandea, unul dintre specialiştii implicaţi īn proiect. Cāmpul magnetic este direct afectat de schimbări bruşte īn mişcarea nucleului magmatic al Pămāntului. Cea mai importantă modificare ce se poate produce este inversarea polarităţii magnetice: polul Nord devine polul Sud şi invers
Proprietăţile statistice ale apariţiei inversiunilor īn timp nu sunt īntāmplătoare, ci seamănă cu statistica cutremurelor, potrivit savanţilor italieni. Ultima modificare majoră a avut loc acum 780.000 de ani, la ultima inversare a polilor magnetici, susţin oamenii de ştiinţă, convinşi că o nouă inversare este iminentă şi se poate produce dintr-un moment īn altul. Īn istoria Terrei, ei spun că a existat o perioadă īn care cāmpul magnetic nu a suferit nici o modificare timp de 30 milioane de ani. Alţii consideră că īn ultimii 25 de milioane de ani frecvenţa medie a inversării polilor magnetici a fost de două ori īn jumătate de milion de ani, iar īn ultimul milion de ani de 8-14 inversări, sau o inversare la fiecare 71000-125000 de ani. Se mai estimează că o inversare durează īntre 1000 şi 28.000 de ani.
FURTUNI ELECTROMAGNETICE, SATELIŢI LA PĂMĀNT, ANOTIMPURI DATE PESTE CAP, RAZE COSMICE
"O primă consecinţă a slăbirii cāmpului magnetic terestru o vor reprezenta furtunile electromagnetice şi valul de radiaţii solare care vor afecta, īn primul rānd, sateliţii artificiali ai Terrei", arată Mioara Mandea, recunoscānd că experţii din toată lumea au fost luaţi prin surprindere de asemenea modificări. Pentru sateliţii care se află deasupra atmosferei, cāmpul magnetic planetar este singurul scut protector īmpotriva particulelor aduse de vāntul solar. Este motivul pentru care aparatele se defectează cānd trec printr-un cāmp magnetic slab.
Geologul Brad Singer (UCLA), arată că, odată cu inversarea polilor magnetici, anotimpurile şi toate ciclurile naturale care depind de poziţia planetei faţă de Soare suferă schimbări semnificative. Vicenzo Carbone (Universitatea din Calabria) vorbeşte despre consecinţe īngrijorătoare care includ mărirea găurilor de ozon din atmosferă,, modificarea nivelului oceanului planetar, căderea reţelelor de electricitate sau punerea īn dificultate a păsărilor migratoare sau a altor animale precum rechinii. Deja ştiri alarmante vorbesc despre crescători de porumbei călători care se plāng că īnaripatele "se pierd pe drum": mii de porumbei au dispărut īn Suedia; pelicani īn Idaho, Dakota de Nord şi California, plus egrete dezorientate īn Carolina de Sud... (New York Times). Aşadar, schimbarea cāmpului magnetic terestru ar afecta foarte mult orientarea animalelor īn cursul migrărilor sezoniere.
MAGMĂ, AXE, POLI ŞI FURTUNI MAGNETICE
Nucleul Terrei este alcătuit dintr-un miez solid, īnconjurat de o masă de magmă incandescentă, la circa 3000 km dedesubtul scoarţei terestre. Īn compoziţia miezului şi magmei se găsesc nichel şi fier īn stare lichidă. Orice schimbare din miezul Pămāntului se reflectă direct īn cāmpul magnetic, de unde este īnregistrată de sateliţi. Cu ajutorul lor, specialiştii pot determina efectele asupra polilor magnetici. Pentru a identifica poziţia acestora şi a īnţelege mai lesne orientarea acului magnetic īn orice punct de pe suprafaţa Pămāntului, iată cāteva definiţii: meridianul magnetic este linia obţinută prin intersecţia suprafeţei Pămāntului cu planul vertical īn care se află acul magnetic. Īn emisfera de nord, meridianele magnetice se īntretaie īntr-un punct, numit polul Sud magnetic al Pămāntului. Acest punct se află pe insula Melville, īntre Groenlanda şi golful Hudson (America de Nord). Īn emisfera de sud, punctul respectiv se numeşte polul Nord magnetic al Pămāntului şi se află pe insula Victoria, īn sud-estul Australiei.
Punctele de convergenţă a liniilor cāmpului magnetic terestru nu se află la suprafaţa Pămāntului, ci īn interiorul acestuia. Liniile cāmpului magnetic nu se īntālnesc la suprafaţa Pămāntului, ci īn interiorul scoarţei terestre. Ele sunt neregulate şi au diferite densităţi. Centrul magnetic al Pămāntului este deplasat faţă de centrul propriu-zis al acestuia cu circa 430 km. Variaţiile cāmpului se produc destul de lent, de-a lungul a sute de ani, īnsă au loc şi variaţii anuale sau chiar zilnice. Īn anumite perioade, parametrii se pot modifica brusc şi puternic īn doar cāteva ore - astfel iau naştere furtunile magnetice, cu durate de 6 pānă la 12 ore. Apoi, totul revine la parametrii iniţiali.
Conform unor studii realizate de cercetători ruşi, viteza deplasării polilor magnetici creşte. Dacă īn anii 70 viteza polului Sud magnetic era de 10 km/an, īn 2002 aceasta deja crescuse la 40 km/an. Pe baza acestor date, se presupunea că, peste aproximativ 40 de ani, polul Sud magnetic ar fi localizat īn Siberia. Īn lumina ultimelor descoperiri, ne aflăm īn faţa unor modificări de proporţii.
Datele sunt rezultatul unor măsurători foarte precise ale cāmpului magnetic, realizate de către satelitul geostaţionar CHAMP, combinat cu datele furnizate de satelitul Řrsted şi cu observaţii de la sol realizate īn ultimii nouă ani la Centrul de Studii Geofizice din Postdam, National Space Institute / DTU Copenhaga, DTU Space, Universitatea Politehnică din California, Universitatea Calabria şamd. Īn acest moment, unii dintre aceştia sunt implicaţi īn misiunea ESA Swarm, care va urma rezultatelor obţinute de CHAMP. Proiectul Swarm reprezintă o constelaţie de 3 sateliţi de tip CHAMP, care vor măsura cāmpul magnetic cu o acurateţe sporită.
CAUZE POSIBILE
"De fapt, cāmpul magnetic este alcătuit din două cāmpuri cu două surse separate", afirmă Kenneth Hoffman de la Universitatea Politehnică din California. "Partea puternică este reprezentată de direcţia axului nord-sud şi poate fi imaginată ca un magnet gigantic aflat īn inima Pămāntului. Partea slabă este cea care se află mai aproape de suprafaţă." Conform cercetătorilor, ambele cāmpuri sunt produse ca urmare a mişcării electronilor din atomii de fier fierbinte īntr-o curgere a nucleului..Mişcarea particulelor īncărcate īn interiorul planetei creează cāmpul magnetic, care "nu este īntotdeauna stabil, direcţia şi natura curgerii se schimbă, cauzānd inversarea polilor. Īn momentul īn care puterea acestuia slăbeşte, devine mai puţin capabil să ajungă la suprafaţa Pămāntului, iar ceea ce vedem noi este acţiunea părţii mai slabe a cāmpului, care de regulă este lăsată la o parte", explică Brad Singer, participant la studiile Champ.
Vincenzo Carbone şi colegii săi de la Universitatea Calabria au descoperit că secvenţa de inversări ale polarităţii nu este descrisă de o distribuţie de probabilitate Poisson, specifică proceselor aleatoare, ci de o distribuţie Lévy - o distribuţie de probabilitate care caracterizează prezenţa unor efecte de "memorie", descriind fenomene critice precum cutremurele sau fluctuaţiile bursei. "Inversările de polaritate nu sunt evenimente īntāmplătoare independente unele de altele. Dimpotrivă, există un anumit grad de memorie īn cadrul proceselor magnetice care le dau naştere." Informaţii despre alte inversiuni au apărut īn urma analizelor asupra unor seturi de date paleomagnetice - urme lăsate de inversări īn roci.
Au fost propuse şi teorii care consideră că inversarea polilor magnetici reprezintă un fenomen indus de furtunile solare. Cānd īn sistemul nostru solar intră praf cosmic din afara lui, Soarele devine extrem de activ şi erupţiile solare pot fi de circa o mie de ori mai intense decāt cele observate curent. Radiaţia solară ce provine din aceste erupţii interacţionează cu magnetosfera Pămāntului.
Prima etapă a furtunilor solare implică o creştere bruscă a puterii cāmpului magnetic terestru, probabil datorită compresiei magnetosferei terestre de către vāntul solar. Urmează apoi o scădere temporară a cāmpului geomagnetic. Această perioadă poate dura cāteva zile şi poate fi cauzată de radiaţia solară captată īn orbite spirale īn jurul liniilor de cāmp magnetic ale Pămāntului. Erupţiile solare majore produc o scădere a cāmpului cu 5 x 10-3 gauss (circa 1% din intensitatea cāmpului la suprafaţa Pămāntului).
Cu 500 de ani īnainte de inversiune / Īn timpul inversiunii / La 500 de ani după inversiune:
Sursa: antena3.ro
|
|
de-abia am avut rabdare sa citesc jumate...apoi am citit printre randuri 
|͇̿ ͇̿ ͇̿ ͇̿
! Ce frumos sa fie si aici la noi in Romania caldura tot timpu` 
