Zumzurel
Membru Gold Din: si pana la.
Inregistrat: acum 17 ani
Teoria cocalarului
Bună dimineaţa, copiii ! (Clasa răspunde: Bună dimineaţa, Goguuuuuu ! O înjurătură cu precizie anatomică remarcabilă,de undeva, din spate.) PedaGogul îşi drege vocea şi ora începe:
“Astăzi vom vorbi despre o descoperire relativ recentă a ştiinţei moderne, mai precis despre o specie de vieţuitoare aflată încă sub studiu. Observ că v-am stârnit curiozitatea deci voi trece direct la subiect, rugându-vă să luaţi notiţe doar când consideraţi că este nevoie, fără nici o constrângere din partea mea.
Copii, animalul pe care îl studiem azi este Cocalarul. Încep prin a încadra specia, cu numele trinar “Cocalarus Urbanus” în cadrul regnului animal. Poate mulţi dintre voi, cei care aţi mai avut contact cu indivizi cocalari, consideraţi că această specie este înrudită îndeaproape cu omul. Această greşeală(pe care o vom numi generic “eroare fundamentala”) este frecvent întâlnită, fiind datorată atât asemănării anatomice uimitoare dar pur întâmplătoare cu omul, dar şi lipsei de informare. Specia face parte din genul Nonhumanus, familia Imbecilae, ordin Fecalovora, clasa Nulitatae, subîncrengătura Stupidica, încregătura Chocardata, regnul Animalia. De asemenea, pot fi delimitate trei subspecii Manelistul(Cocalarus Urbanus Manelistus), Cluberul(Cocalarus Urbanus Cluberus) şi Ţăranul de oraş(Cocalarus Urbanus Sclavus), între care există combinaţii multimple, rezultând specimene absolut fascinante.
Cocalarul este un animal fecalovor(se hrăneşte cu ? ce produce) care trăieşte în strânsă legătură cu omul, împărţind din nefericire aceeaşi planetă şi uneori imitând specia umană atât de precis încât ochiul neavizat ar putea confunda cu uşurinţă două creaturi atât de distincte(vezi “eroarea fundamentală”). Cocalarul este o entitate socială, rareori poate fi întâlnit un exemplar singuratic, în general se adună în grupuri de doi sau trei indivizi(atât masculi cât şi femele) iar dacă situaţia o cere pot forma adevărate colonii(în cluburi “fiţoase”, bodegi cu manele sau în mijloacele de transport în comun, în jurul unui telefon mobil cu funcţie de manea).
Ne vom ocupa în continuare de aspectul fizic al cocalarului, acesta fiind practic definitoriu pentru specie. Oricât de bizare sau de prost gust ar părea pentru noi, oamenii, diferitele forme de camuflaj ale acestei specii inferioare sunt perfecte pentru membrii săi.
Capul cocalarului, foarte asemănător cu cel uman, adăposteşte cutia craniană care, spre deosebire de cazul omului, conţine un creier lipsit de funcţia de gândire. Iată un prim element definitoriu extrem de important. Cocalarul nu gândeşte pentru că cerebelul său este o simplă materie vâscoasă ce serveşte exclusiv la funcţiile motorii şi de supravieţuire. În cazul în care un cocalar încearcă să gândească el este cuprins de dureri groaznice şi exemplarul este îndepărtat din comunităţile cocalarice din care făcea parte şi moare(moartea la această specie fiind un proces complex, o voi explica spre sfârşitul prelegerii mele). Ochii de cocalar sunt de cele mai multe ori acoperiţi cu o pereche de ochelari enormi pentru a nu se putea citi lipsa de inteligenţă de către un eventual observator. Părul de pe cap este în mod obligatoriu îmbibat în gel(minim 50% din volum) după o proporţie care variază de la un specimen la altul iar aranjarea podoabei capilare diferă de la forme de coamă la cele de “frizură a la Ronaldo la mondiale în 2002”.(nu am găsit alt termen pentru această creaţie grotescă
Continuându-ne analiza, putem observa că la gâtul oricărui specimen atârnă cel puţin una bucată lanţ(fie de aur,argint sau tinichea) minim de grosimea unei ţigări şi modele variate, de la frunze şi flori la structuri geometrice dintre cele mai complexe. Adesea se întâlnesc specimene care deţin trei sau chiar patru asemena artefacte, demonstrându-şi astfel dominarea asupra celorlalţi cocalari în compania cărora se află şi atrăgând fără îndoială atenţia sexului opus în vederea reproducerii.
Trunchiul cocalarului este în general acoperit fie cu o cămaşă(cu aspect de hârtie creponată, strălucitoare şi acoperită de sclipici sau cu multe numere sugestive, gen 69), fie cu un tricou mulat(cu inscripţii gen Giggolo Italiano sau De Puta Madre) sau în cazurile masculilor feroce cu un maiou ce lasă să se vadă braţele ce trag de fiare într-o continuă cautare a unei perfecţiuni inexistente. Toate aceste obiecte care disting cocalarul într-o mulţime variază de asemena într-o gamă de culori ce include rozul(semn al distincţiei purtătorului), siclamul, lilaul, turcoazul şi în general culorile vii şi ţipătoare.
Membrele inferioare ale cocalarului sunt mascate, absolut independent de restul costumaţiei, de pantaloni la dungă, blugi tăiaţi aparent întâmplător, în timpul unei beţii crunte, sau pantaloni trei-sferturi, după anotimp(Un vechi proverb românesc, adaptat la subiectul nostru spune: Cocalarul îşi schimbă părul, dar prostia ba.) Remarcabil la o specie inferioară, cum este cea în cauză, este faptul că indivizii acesteia, probabil în pofida imitaţiei omului, simt nevoia de a se încălţa, variind o gamă de potcoave de la pantofi cu toc alungit, şlapi sau Converşi în culorile menţionate mai sus.
Dacă toate aceste detalii v-au bulversat şi încă nu aveţi o imagine clară asupra speciei în cauza, nu disperaţi pentru că la finalul acestei lecţii v-am pregătit un montaj de imagini absolut revelatoare.
Voi trece în revistă, pe scurt, în continuare obiceiurile cocalarului pentru a vă oferi o imagine asupra inferiorităţii acestei specii relativ la om, dar şi la strămoşul acestuia, maimuţa. Numesc această parte a prelegerii “Codul cocalarului”.
1. Un cocalar adevărat nu va renunţa nici un moment la a fi ridicol în orice face, considerând ca el e “jmeeecher”, “sukar”, “talentat” sau “barosan”.
2. Atunci când se află într-un grup cu alţi cocalari sau cu un non-cocalar considerat “fraier”, specimenul cocalar va vorbi foarte tare, va scuipa la fiecare 5 cuvinte articulate(eventual pe direcţia dintelui frontal lipsă şi va agresa verbal trecători inofensivi(în special femele ale speciei om).
3. Un bun cocalar îşi va folosi telefonul mobil cât mai des cu putinţă pentru a suna alţi “fraţi” sau “tovărăşi” cocalari pentru rezolvarea a diverse probleme(de la “a-i sparge pe fraieri” până la “a cocardi” diverse alte fiinţe) şi, evident, pentru a ferici atmosfera din jur cu sunetul greţos de manele.
4. Cocalarul nu va avea niciodată respect pentru nimeni şi nimic înafara urmatoarelor: propria sa existenţă mizeră si insignifiantă, Guţă, Salam, De Vito, Peşte, etc. Exemplarele acestei specii nu cunosc însemnătatea cuvântului “cultură”(culturismul, în schimb fiind familiar) şi nici un sistem de valori; enumerarea de mai sus vorbeşte de la sine despre non-valoarea promovată de aceştia.
5. Cocalarul care vrea să “spargă norma la femei” îşi petrece zile întregi pe hi5, adăugând comentarii la pozele ispititoare şi încercând diverse strategii de a intra în contact cu “fotomodelele” în cauză. Uimitor este că, în ciuda lipsei funcţiilor psihice, cocalarul reuşeşte să-şi ţeasă pânza.
6 Adevăratul cocalar bea numai “uischi Gec Deniels” în club. În prealabil el se înfometează o săptămâna pentru a avea forţa financiară de a-şi satisface “talentul”.
7. Un grup de cocalari cu mai mult de 3 membri se numeşte cireadă şi nu face decât să distrugă echilibrul natural, poluând atmosfera fonic, vizual şi olfactiv.
Un ultim aspect la care aş dori să mă refer înainte de a trece la expunerea teoriei mele, pe care de altfel o bănuiţi deja, este habitatul speciei studiate. Specia cocalar este răspândită pe un areal foarte extins care include discoteci mizerabile cu pretenţii de cluburi, mijloace de transport în comun, fast-food-uri sau parcuri. În general cocalarul poate fi întâlnit cam oriunde, fiecare colţ de stradă având potenţialul de a atrage un exemplar?care curând va fi urmat de alţii.
Toate acestea fiind spuse, ma voi îndrepta spre finalul lecţiei, expunând în continuare teoria mea cu privire la originea cocalarului, ca specie distinctă de om.
Cu mai bine de un secol în urmă, celebrul Charles Robert Darwin elabora teoria evoluţiei, pe care sunt sigur că o cunoaşteţi. Eu, Gogu, aduc astăzi în faţa lumii o teorie derivată din cea a ilustrului meu înaintaş, urmărind să demonstrez inferioritatea lui Cocalarus Urbanus faţă de Homo Sapiens Sapiens.
Teoria cocalarului.
Enunţ: Specia cocalar, în sens bilogic şi psihic, poate fi descrisă ca forma de viaţă rezultată prin involuţia rasei umane, de la stadiul de Homo Sapiens Sapiens la un stadiu inferior primatelor, prin transformări succesive începute odată cu apariţia curentului de manele şi cu raportarea poporului român la non-valori supra-mediatizate vestice.
Demonstraţie: Se consideră un om, un cimpanzeu şi un cocalar(îmi cer scuze omului şi cimpanzeului pentru compania extrem de neplăcută în care i-am pus în scop ştiinţific)(Dau o bere şi-o banană dacă mai aveţi răbdare preţ de câteva rânduri). Mai sus, prin descrierea amănunţita a cocalarului, am demonstrat practic inferioritatea sa faţă de om. Omul a evoluat din cimpanzeu. Cocalarul a involuat din om. Relaţia de nedeterminare cu care ne confruntăm este cea care stabileşte legătura între cimpanzeu şi cocalar pe scara evoluţiei. Aparent problema ar fi imposibil de rezolvat. Însă dacă vom compara fiecare aspect caracteristic fiecărei specii, în paralel, rezultatele vor fi evidente. Pentru a nu plictisi clasa cât şi eventualul cititor mă voi rezuma la 3 aspecte:
1. Vorbirea articulată. Cocalarul a moştenit de la om această caracteristică, cimpanzeul nu a avut-o niciodată. Şi totuşi cocalarul nu face decât să irite prin ceea ce spune(lipsă de conţinut într-o formă agasantă, în timp ce cimpanzeul este eficient în comunicare, reuşind fără cuvinte ci folosindu-şi mimica şi expresivitatea naturală să transmită mesaje dintre cele mai complexe. În plus, vorbirea cocalarului va fi deranjantă şi deoarece acesta este un animal fecalovor. Avantaj ? cimpanzeul.
2. Habitatul. Cimpanzeul traieşte în mijlocul naturii, convieţuind cu tot ce are în jur în mod armonios, în timp ce cocalarul trăieşte în mediul urban, nefăcând altceva decât să încetinească progresul societăţii care este nevoită să-i adopte(când normal ar fi să-l marginalizeze). Din nou, bilă albă pentru cimpanzeu.
3. Istoria. Cimpanzeul a servit ca bază pentru evoluţia a ceea ce astăzi numim Homo Sapiens Sapiens, cea mai evoluată formă de viaţă de pe Terra(recunoscută oficial), în timp ce cocalarul nu a făcut decât să inverseze procesul natural de evoluţie. Cimpanzeul câştigă din nou, sub ochiul calm al omului.
Victorie pe toate planurile pentru cimpanzeu, dragii mei Iată că teoria cocalarului este demonstrată oricare ar fi unghiul din care se doreşte a fi privită.
Fenomenul morţii la cocalari poate apărea în 2 moduri distincte. Fie individul moare ca orice altă creatură vie, încetându-şi funcţiile vitale, fie acesta reuşeşte să aibă o tresărire a cugetului, un junghi de inteligenţă, o trezire la realitate. În aceste cazuri(deocamdată pur teoretice,nefiind descoperit un exemplu real) cocalarul suferă dureri îngrozitoare şi existenţa sa în cadrul speciei încetează, el parcurgând procesul care l-a transformat din om în cocalar în sens invers.
În final, vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă invit să vizionaţi linkul de mai jos, o încununare practică a ce am discutat astăzi aici. Din pagină în pagină veţi înţelege mai bine teoria cocalarului. La revedere !”
La revedeeereee, domnule PedaGog ! exclamă copiii entuziasmaţi de lecţia predată. De undeva, din spate, se aude o înjurătură anatomică şi mai precisă decât la începutul cursului, pe un fond de manea de la un telefon şi se zăreşte un tricou roz de jmeeecher. Cocalarii sunt printre noi.
