Silva
Moderator
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
hgfdgfui a scris:
@aviatorul2 Domnul meu, tu te exprimi, ca sa zic asa, cu mijloacele profanului. In plus, am sentimentul ca interpretezi situatia cu o deliberata rea-vointza. Vezi tu, nimeni n-a spus nici despre Cantemir, nici despre Eminescu, ca ar fi literatzi sau scriitori "universali". Universal e Shakespeare. Cantemir si Eminescu au scris in latina (Cantemir - la ora la care in scrierile oficiale se practica slavona) si in romaneste (Eminescu, la ora la care poezie de asemenea anvergura si performantza nu se mai scria in Romania) - si amindoi s-au adresat publicului de aici care avea nevoie de cultura. Da, recunoastem ca Franta si Germania erau mult inaintate ca si istoriografie si literatura, dar in acelasi timp, de exemplu, America era profund in urma (si este si astazi, din p.d.v literar). Isaac Newton a fost fizician - iar ceva mai tirziu, fizicienii romani au facut si ei performanta. Stii de ce? Fiindca, cu un secol-doua inainte, Cantemir si Eminescu au luptat pentru grafia, stilul si cultura romaneasca. Apropo, ce-ai citit un ultimul timp din literatura romaneasca si te-a inversunat atit de mult? Dar cu curajul fizic cum stai, erai capabil de-o batalie tip Posada, in 1330? Romanii dragule au facut ce-au putut. Daca tu, aici si acum, nu poti produce mai mult, nu da vina pe stramosi. |
Hadrianus a scris:
da romanii au facut ce-au putut si au facut totul sa supravietuiasca. asta face orice popor. si incepe cel mai de jos de la umplerea matului si in functie de stadiul de dezvoltare culturala creste in rafinamentul zabterilor sale istorice. deoarece romanii din cauza contextului istoric (si nu fiindca erau genetic prosti) nu au resusit sa dezvolte o cultura sofisticata si prin aceasta s-au limitat sa supravietuiasca, recurgand la tactica aliantelor. Posada e si ea un exemplu in acest sens. insa istoriografia romaneasca a minimalizat rolul neromanilor in istoria romanilor. iata posada ca ex. unde cumanii au jucat poate rolul decisiv (insusi Basarab pare a fi un nume de sorginte turnanica desi in mod ciudata tatal sau Tihomir ar avea nume slav, desi cateodata ma indoiesc gandindu-ma la cealalata forma cu care apare in izvoare Tugomir) si iata un ex. simai surprinzator relevat de cronicile ottomane si anume ajtorul akinci-ilor (trupe auxiliare neregulate ottomane, cunoscute pt. goana lor dupa jaf, Pazvantoglu ori pazvante Chioru in amintirea noastra, pasa de VIdin era si el un urmas al lor cu toate ca la inc. sec. XVIII aceste trupe nu mai existau de mult, lovitura de gratie primind-o se pare de la Mihaita la Calugareni in 1595). si mama mama ce s-au mai batut romanii singuri. marea vicotrie de la Vaslui e dobandita cu ajutoru sesuilor, polonilor si ajutor financiar sas. la baia sau amestecat polonii, ca-i urau pe unguri. Valachia si moldov au jucat rol de stat tampon i tot evu mediu. si in virtutea acestui context istoric, domnii lor au pendulat intre actorii politici implicati: regatulmghiar si imp. otoman in valchia si cel din urma si Ungaria respectiv Polonia. a se urmari desfasuratorul domniei lui Vlad II Dracul. E cel mai relevant in acest sens alaturi de mai toate domanile de la Mihail I, fiul lui Mircea bosorogul (daca nu chiar acesta insusi) si pana la Radu de la Afumatii in primul sfert al sec. XVI, cand sunt ultimele incercari de cuciada. Radu mamii a simtit la un momen dat ca crestinii au un atu si a sarit si el. cand pasesta nu a iesit a cerut ajutor turcesc. sa nu mai vorbim de politica romanesca despartita in cele doua tabere (domnul cu intinct centralist si elitele boieresti contestatari ai puterii sale,sau gupuri de intelere cum i-ar numi Base)- de pe la jum. sec. XVI isa turcii schimba foaia si atentie, tarile romane (inclusiv Transilvania dupa caderea definitiva a Ungariei Mohacs II 1541) devin PROVINCII otomane cu statut insa semiautonom. ca el mai sunt ex. in imperiu: Raguza, ceva insule grecesti (Chios, ambros, Lemnos) si cu o si mai lara autonomie, un fel de vasalitate, hanatul Crimeii. domnii rom. facau parte din aparatul administrativ otoman (pasa cu 2 tuiuri: tug sau Tuy = o prajina decorate in vaf cu cozi de cal, in acest caz cu 2; doar Brancoveanu a avut 3). singura difrenta era ca aceste pase romane erau cretini. otomanii au incercat numai de vreo 2 ori (prima data cu a incercat pasa de nicopole in timpu lui radu dela afumati din poprie initiativa insa nu a gasit sprijin suficient la centru), dar au considerat avantajos autoguvernarea, atata timp cat le iesea lozul. incazul ragurei s-a impus pana la urma formula cu pase otomane. in cazul Ambrosului au variat principii crestini cu cu pasele otomane. semiautomia a avut siunele avantaje spre ex. lipsa mscheilr, dar asta are alte explicatii: regimul de capitulare voluntara a tarilor romane, au incercat unii sa explice, respectiv, plasamentul periferic si in afara rutei expansiunii oomane in cenntru si vestul europei. Presiunea otomana scade dupa 1699, traaul de la Carlowitz in urma careia Transilvania e prluata (spre norocul ei???) de catre austrieci. pana dupa jumatea sec. XVIII otomanii mai pot inca face fata ins-a declinul se accelereaza si pana la 1877 pierd atuul in tarile romane ori Bosnia. desi bolnav atentie I.O. pierde mai putin decat ne-am astepta. intre marile pierderi e Crimea si egiptul in sec. XVIII. balcanii, anatolia si tarile arabe raman. cam in acst context istoric evolueaza Cantemir. cam asta aveael in spate. el e insa in primul rand un politician. si din p.de v. politic nu ia-a pasat mai mult de mosie decat inaintasilor sai. tara lor era repet mosia lor si in virtutea acestui principiu puteau negocia. inclusiv putea fi vanduta pt. scaparea pielii!!! Asta era mentalitatea pe atunci. toti marii regi gandeau la fel. si inca ceva. Bogatia unei tari se masura in oameni adica capital in procesul de productie, un capital decisv in lipsa mecanizarii. de aia aest capital avea primu de suferit. un rege concurent avea grija a in urma unei incursiuni sa creeze cat mai multe pagube in acest sens. asa se gandea si vlad iii Tees care intr-o scrisoarea regelui maghiar ii spune cu lux de amanunte cati oamenii a omorat el in incursiunea de jaf din nordul I:O. (a se citi Bulgaria). se da chiar numerul exact de vitime, anumele capetele ce au fost aduse si nu se puneau la socoteala cei arsi de vii in casele lor. atat de brutal era discurusul pt. urechile celor e azi. el raporta seniorului sau isprava, anume aceea de a slabi concurentu politic al seniorului sau, regele maghiar Mathias. sa revin la meritul lui Cantemir. Cantemir e poate al doilea carturar european ca a scris o istorie cu picioarele pa pamant a I:o. Leunclavius a prima incercare in Sec. XVi, introducand in circulatie o cronica otomaa fardata stilistic de catre sine. el e primu care scrie mai curand realist decat fantasmagoric despre otomani. pana la el europenii inca mai credeau in legatura turcilor cu teucrii , aia angrenati in razboiul troian. si totul pe seama unei etimologii populare (termen ehnic, adica etimologie din topor: turci=teucri). cantemir insa a trait ani multi a gaj, asemeni lui tepes la curtea otomana. stia limba, consultase arhivele, le stia obiceiurile si religia samd. Leuclavius /Löwencklaus insa nu. Cronica turceasca ce i-a cazut in mana in ungaria i-a fost tradus de un talmaci. Cantemit este primul carturar vorbitor nativ de romana (atentie nu produs cultural romanesc, sa nu ne facem iluzii, sper ca nu va trebui sa arumentez un fapt atat de evident!!!!!) cu care romanii se pot mandri. si nu cu neculce si urmasii au si nici cu spatrul Milescu cel ce a ajuns pana in china. Cantemir a fost cunoscut in intreaga europa si pana la von Hammer, cel ce a redactat prima lucrare stiintifica rlativa la I.O. lucrarea sa este standartul de cunostinte dspre turci in Europa. mai sunt si alti concurenti ulteriori, dar pana la von Hammer la sf. sec. XVIII nu e intrecut. Eminescu imi place f mult. nu sunt un fan al poeiei dar eminescu maatinge la membrana. imi place retorica lui. avea vana omu. dar asta e parerea mea, gustu meu. si cum spunea prietenu sdfsddfufui importanta lui e in strans raport cu romanii nu u si cu miscarea romantica ce a atins apogeul abia cand Lucrafarul se nastea. nu e de mirare asadar ca nimeni nu il cunoaste in afara pe poetul nostru national. Doar prin Brancusi romanii dau cu siguranta prima lor lovitura culturala. asata DA PRODUS CULTURAL ROMANESC. fondul sau creativ e scluptura romaneasca, mai precis ramura romaneasca a culturii balcanice. Rodin, maestrul sau de moment nu a schimbat acest substrat. el ramane puternic,. si pornind dela acest substrat incepe cautarea marelui sculptor, primul sculptor, atentie, CU ADEVARAT modern mondial. el imprima o noua directie, una clara si nu irava ca pana la el. Brancusi e un romana la a carui simplitate fara pra mult succes pana acum, eu insumi aspir. pe cine nu a ains la inima relatarile despre viata sa in spirit romanesc din cartinerul Monparnas cand isi primea prietenii, de frunte artisti ai vremii, cu mamaliga si branza, pe care le serveau la o masa rotunda pe 3 picioare, aseanatoare celei d la bunici mei si sezute pe scaune mici de lemn. ce imagine!!!! are cineva vreun film despre el si viata sa. Miester stii ceva, ai ceva? cine are ceva rog sa posteze si sa incepem si acolo o discutie asa antrenanta ca asta.
pt. toti ca pt. fanii coniacului zaraza.......
NUMAI RESPECT |
_______________________________________ "In politica, prostia nu este un handicap". - Napoleon Bonaparte
|
|