Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Recompense şi riscuri
ÃŽn fiecare an, în octombrie, 250 ambarcaţiuni se adună în Golful Olandez din Alaska, aşteptând anunţul prin radio care le-ar putea pecetlui soarta. Ei sunt pescarii de crab, care încearcă să prindă unul dintre cele mai râvnite premii ale oceanului - crabul imperial, una dintre cele mai căutate delicatese din America de Nord. Recompensa unui sezon de succes poate fi imensă. ÃŽn 2004, ambarcaţiunile din Alaska au prins 6,8 milioane kg de crabi, valorând 65,8 milioane USD. Pe o ambarcaţiune de succes, un pescar poate câştiga până la 100.000 USD în numai cinci zile de muncă.
Dar şi riscurile sunt imense. Pescarii de pretutindeni au cea mai periculoasă meserie de pe planetă. ÃŽn Europa, un pescar riscă de 50 de ori mai mult să moară, prin comparaţie cu orice altă profesie - o statistică oglindită în fiecare ţară în care ambarcaţiunile ies în larg, să caute hrană pentru populaţie. Condiţiile meteo extreme din larg îi pun pe aceşti oameni în pericol aproape permanent: înec, hipotermie şi accidentări grave din cauza năvoadelor, frânghiilor şi echipamentului greu. Pe măsură ce populaţia de peşte şi fructe de mare scade, pescarii trebuie să se îndepărteze tot mai mult de casă, în speranţa că îşi vor umple totuşi congelatoarele, adesea expunându-se săptămâni la rând celor mai dure condiţii meteo de pe glob.
Pescarii de crab imperial din Alaska se confruntă cu cele mai mari riscuri. Sezonul lor de pescuit este scurt - uneori poate dura doar 4 zile, însă rareori ţine mai mult de 12 zile. Dar în aceste câteva zile nebuneşti, ei trebuie să se confrunte cu valuri de 12 metri, vânturi de până la 128 km/h şi cu riscul permanent de a fi loviţi de o capcană pentru crabi, un vas cu greutatea de 318 kg, care se leagănă. Turele de 20 de ore sunt la ordinea zilei, de obicei în temperaturi sub 0 grade Celsius, pe punţi alunecoase, care se înclină permanent, în unghiuri periculoase. Aproape toţi pescarii de crab din Alaska se întorc la ţărm cu răni: mâini sau degete zdrobite, coaste rupte, mâini sau picioare fracturate. Iar în cele mai grave accidente, oamenii mor: peste 80% dintre ei se îneacă, măturaţi de pe punte de valurile cumplite.
Aceste poveşti nu se întâmplă doar în Alaska. Pretutindeni în oceanele reci ale lumii, pescarii înfruntă aceste condiţii de lucru inimaginabil de dificile. Cât despre căpitanii de vas, ei trăiesc aceste riscuri în paralel cu ameninţarea economică permanentă la adresa vieţii lor. Ambarcaţiunile capabile să reziste în condiţiile unui ocean sălbatic, la temperaturi scăzute, costă milioane de dolari pentru a fi construite şi necesită mii de dolari pe an pentru a fi întreţinute. ÃŽnainte ca o ambarcaţiune să înceapă să aducă profit, trebuie să îşi plătească reparaţiile, piesele de schimb, combustibilul, hrana oamenilor, momeala şi gheaţa cu care să congeleze prada. Năvoadele şi capcanele, instrumentele de bază ale pescuitului, pot costa doar ele câteva mii de dolari şi sunt adesea pierdute în larg.
|
|