Forum Romania Inedit
Romania Inedit - Resursa ta de Fun
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Forum Romania Inedit | Reguli | Inregistrare | Login
POZE FORUM ROMANIA INEDIT
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
Elena01
 | Femeie
19 ani
Braila
cauta Barbat
19 - 31 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Acest post/topic nu exista !
Respect naid .
Modificat de Ra (acum 16 ani)
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Atmosfera
Emisiile industriale amplifică efectul de seră şi contribuie la producerea fenomenului de încălzire globală.
Planeta noastră a suferit un proces de încălzire treptată de la ultima Eră Glaciară, care s-a încheiat în urmă cu 10.000 de ani. ÃŽn ultimii 100 ani, temperatura a crescut de două ori mai rapid, iar consecinţele ar putea fi devastatoare.
Şi, ca şi cum acest fenomen nu ar fi fost în sine suficient de alarmant, toate recordurile în materie de temperaturi înalte s-au produs în ultimul deceniu. Experţii previzionează acum că temperaturile vor creşte cu până la 6°C în următorul secol, o creştere care ar putea avea consecinţe devastatoare.
Termenii "încălzire globală" şi "efect de seră" au ajuns pe prima pagină a ziarelor abia în anii 1980. Experţii în protecţia mediului care lucrau în Hawaii au descoperit că, în perioada 1959-1983, cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă crescuse cu 8 %. Oamenii de ştiinţă au stabilit că gazele nocive produse de maşini, fabrici, uzine şi activităţi agricole erau principala cauză a acestei probleme. Cu toate acestea, atât fenomenul de încălzire globală, cât şi efectul de seră sunt esenţiale pentru ca viaţa să existe pe Pământ.
Când Soarele încălzeşte Pământul, anumite gaze din atmosferă se comportă precum pereţii de sticlă ai unei sere: reţin căldura şi astfel menţin planeta la o temperatură suficient de ridicată pentru a întreţine viaţa. Fără acestea, am fi cufundaţi într-un frig cumplit, la -18°C. Problema apare însă atunci când modificări subtile perturbă acest echilibru.
Concentraţiile tot mai ridicate de vapori de apă, metan şi dioxid de carbon afectează starea mediului înconjurător. Cunoscute sub numele de "gaze de seră", aceste gaze, acumulate în cantităţi tot mai mari, izolează practic Pământul şi nu mai permit eliminarea căldurii. Astfel, temperaturile ajung să se ridice îngrijorător, la nivel mondial.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Celebra planetă Pământ
Valurile uriaşe produse de El Niño izbesc nemilos casele aflate pe ţărm, în Del Mar, California.
El Niño este un curent de apă caldă care se deplasează prin Oceanul Pacific o dată la fiecare 3 până la 7 ani. Este singura şi cea mai mare cauză a schimbărilor produse în clima Pământului, este răspunzător pentru tot ce se întâmplă, de la secete cumplite până la musoni şi ploi torenţiale. ÃŽn perioada 1997 - 1998 a provocat moartea a aproximativ 2.000 persoane şi pagube materiale în valoare de peste 20 miliarde lire sterline, în întreaga lume.
Andrew a fost cel mai costisitor uragan abătut asupra Americii, provocând pagube materiale în valoare de 25 miliarde lire sterline în 1992. De curând, o serie de uragane au devastat zone din Caraibe şi State Unite. ÃŽn septembrie 2004, Ivan a devenit al treilea uragan de proporţii care s-a abătut asupra Statelor Unite într-o perioadă de şase săptămâni, iar Jeanne a provocat moartea a 1.500 persoane în Haiti.
Cea mai celebră erupţie vulcanică a tuturor timpurilor a fost erupţia Vezuviului, care a îngropat oraşul Pompei şi Herculaneum în anul 79 e.n. Oamenii de ştiinţă au obţinut o multitudine de informaţii referitoare la comportamentul vulcanilor, pe baza dovezilor descoperite în ruinele oraşului. Acum se consideră că Vezuviul erupe cam o dată la 2.000 de ani.
Studiul cutremurelor ne-a învăţat cum să construim clădiri mai sigure în zonele care ar putea fi afectate, însă oraşele vechi rămân în continuare vulnerabile. ÃŽn ianuarie 2004, unul dintre cele mai devastatoare cutremure din ultimii ani a provocat moartea a 40.000 de persoane în Iran, lăsând alte 100.000 persoane fără adăpost.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Inundaţii
Inundaţiile sunt foarte periculoase, căci apele pot târî cu ele oameni şi maşini, producând pagube considerabile.
Unde se produc: ÃŽn orice loc din lume unde se adună apă în exces, în văi sau în porţiuni plate din apropierea râurilor, lacurilor, mărilor etc.
Număr de apariţii pe an: 26 de inundaţii catastrofale înregistrate în anii 1990.
Putere: Un Null de apă cu adâncimea de 15 cm, care curge rapid, poate doborî o persoană care stă în picioare. Un Null de apă cu adâncimea de 61 cm poate să târască o maşină.
Victime: 25.000 morţi pe an
Inundaţiile reprezintă un fenomen natural extrem. Se estimează că, la nivel mondial, aproximativ 1 miliard de persoane trăiesc sub ameninţarea inundaţiilor. Inundaţiile se pot produce dacă într-o regiune cad cantităţi excesive de ploaie. Râurile şi lacurile se revarsă şi, în condiţiile în care solul devine saturat de apă, apa se adună la suprafaţă. Zonele de ţărm lovite de uragane sau tsunami pot fi inundate de apele mării.
Inundaţiile rapide sunt în mod deosebit periculoase, când într-un interval scurt de timp cad cantităţi mari de ploaie. ÃŽn august 2004, satul Boscastle din Marea Britanie a fost distrus, iar 50 vehicule au fost avariate când două râuri din zonă s-au revărsat din matcă după ce 75 mm de ploaie (jumătate din cantitatea medie de precipitaţii pentru o lună au căzut în numai două ore.
Inundaţiile severe pot lăsa oamenii fără locuinţe, energie electrică şi reţea de comunicaţii, iar după ce apele se retrag, supravieţuitorii sunt ameninţaţi de epidemii şi foamete.
13.5KB
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Vârtejuri
Unde se produc: ÃŽn largul oceanului, în dreptul ţărmurilor Japoniei, Norvegiei, SUA şi Scoţiei.
Dimensiuni maxime: 75 metri în diametru – Old Sow, SUA
Viteză maximă: 27,8 km/h - Moskstraumen, în largul coastelor Norvegiei
Victime: Vârtejurile produse de reflux nu au suficientă putere pentru a trage după ele ambarcaţiuni, însă reprezintă un pericol real pentru înotători sau scufundători, care riscă să se înece.
Când apele oceanelor se ridică şi coboară, uneori produc curenţi de rotaţie, cunoscuţi sub numele de "vârtejuri". Unele dintre acestea au un aşa-numit "vortex", o porţiune centrală care împinge către fundul apei orice întâlneşte în calea sa. Vârtejul Naruto din Japonia este unul dintre cele mai celebre exemple la nivel mondial. Acest vârtej se află în strâmtoarea care leagă Marea Seto de Oceanul Pacific şi ocupă locul trei în topul celor mai rapizi curenţi din lume, cu o viteză de 20 km/h, şi are un vortex de până la 20 metri în diametru. Apele se năpustesc prin strâmtoare de patru ori pe zi, când fluxul le ridică şi le coboară, creând un uriaş vârtej, care atrage numeroşi turişti şi observatori.
Vârtejul cu cel mai rapid curent este Moskstraumen şi se produce în largul coastelor Norvegiei. Viteza sa este aproape egalată cu un alt fenomen similar, Old Sow, care se produce între New Brunswick şi Maine, în SUA.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Iceberg-uri
Partea unui iceberg ascunsă sub nivelul apei este de şapte ori mai mare decât cea vizibilă la suprafaţă.
Unde se produc: ÃŽn Atlanticul de Nord şi în largul coastelor Antarcticii
Număr de apariţii pe an: 10.000 iceberg-uri se desprind de gheţarii din Groenlanda în fiecare an
Dimensiuni: De la mărimea unui pian până la mărimea unei clădiri cu 10 etaje
Iceberg-urile sunt mase plutitoare uriaşe, alcătuite din apă dulce îngheţată. Fenomenul se produce cel mai frecvent în lunile de primăvară şi vară, când temperaturile în creştere determină ruperea unor bucăţi uriaşe de gheaţă care se desprind din gheţari şi calota polară şi plutesc în derivă în ocean. Iceberg-urile mari pot ajunge la dimensiuni uluitoare: 1,6 km diametru şi 60 metri deasupra apei. Partea iceberg-ului ascunsă sub apă este de 7 ori mai mare decât porţiunea vizibilă.
Iceberg-urile reprezintă un pericol serios pentru traficul maritim din Atlanticul de Nord, unde anual plutesc în medie aproximativ 375 iceberg-uri în largul coastelor Newfoundland. O dată ce un iceberg se sparge în mare, apa sărată îl topeşte rapid, însă iceberg-urile mari pot călători chiar şi 3.200 km înainte să dispară complet.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Tsunami
Unde se produc: Cel mai adesea în jurul Cercului de Foc al Pacificului
Dimensiuni maxime: Cel mai mare tsunami înregistrat vreodată avea 524 metri înălţime.
Viteză maximă: 800 km/h
Victime: Conform statisticilor actuale, dezastrul produs de tsunami-ul din data de 26 decembrie 2004 s-a soldat cu 220.000 morţi.
Tsunami-urile sunt valuri gigantice, care pot spulbera regiuni întregi de pe coastă în numai câteva minute. Pot fi provocate de o erupţie vulcanică, un cutremur sau o alunecare masivă de teren în apa mării. Pe măsură ce se apropie de ţărm, aceasta câştigă viteză şi creşte în înălţime. Cu cât adâncimea apei scade, cu atât valul devine mai mare şi se deplasează mai rapid, până când ajunge efectiv de mărimea unui zgârie-nori care călătoreşte cu mare viteză!
Un tsunami se opreşte numai după ce toată energia sa a fost disipată, ceea ce înseamnă că poate pătrunde în interiorul uscatului pe lungimi de câteva sute de metri. ÃŽn calea sa, ia pe sus ambarcaţiuni, maşini şi diverse alte corpuri grele, pe care le târăşte către interiorul continentului.
Pe 26 Decembrie 2004, un cutremur s-a produs în Oceanul Indian, între placa tectonică australiană şi cea eurasiatică. Epicentrul cutremurului s-a aflat în larg, la aproximativ 160 kilometri de coasta vestică a Insulei Sumatra din Indonezia.
Cutremurul a declanşat un tsunami care a devastat regiunile de coastă din Asia şi Africa, soldându-se cu moartea a 220.000 persoane.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Incendii în zone cu tufişuri sălbatice
Temperaturile ridicate şi cantităţile mici de precipitaţii sunt condiţii ideale pentru izbucnirea incendiilor, fie în mod natural, fie accidental.
Unde se produc: ÃŽn special în Australia şi în anumite părţi din SUA
Număr de apariţii pe an: ÃŽn perioada 2003-2004 s-au produs 6.000 astfel de incendii în Australia.
Dimensiuni: ÃŽn 2003-2004, 8.595.800 acri de pământ au fost pârjoliţi de astfel de incendii numai în Australia.
Viteză maximă: 24 km/h
Victime: ÃŽn 2003-2004, 7 persoane şi-au pierdut viaţa în Australia din acest motiv.
Aceste incendii izbucnesc în zonele acoperite de păduri sau tufişuri sălbatice. Deşi fenomenul se poate produce oriunde există păduri, cel mai frecvent apare în Australia. Multe regiuni de aici au temperaturi foarte înalte şi cantităţi scăzute de ploaie, pe perioade lungi de timp - premise excelente pentru izbucnirea unui astfel de incendiu. Adesea, aceste catastrofe sunt provocate de neglijenţa omului, de pildă o ţigară aruncată la întâmplare sau un foc de tabără care nu a fost stins complet, însă pot fi declanşate şi de fulgere sau de combustia spontană care se produce când vegetaţia foarte uscată este aprinsă de căldura soarelui.
Incendiile de acest tip sunt imprevizibile, se întind cu mare repeziciune şi îşi schimbă traseul în funcţie de direcţia din care bate vântul. Când sunt chemaţi să intervină în asemenea situaţii, pompierii defrişează porţiuni de teren de pe care înlătură orice formă de combustibil, pentru a forma baraje în faţa incendiului, apoi sunt aduse rezervoare de apă aeropurtate, din care se toarnă mii de litri de apă deasupra incendiului, pentru a-l împiedica să se întindă. O dată ce focul izbucneşte, umiditatea scăzută, temperatura ridicată a aerului şi vânturile puternice îl fac să înainteze rapid, devorând tot ce întâlneşte în cale.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Lava
Erupţia vulcanului Arenal, din Mexic.
Unde apare: ÃŽn erupţiile vulcanice sau în fisurile adânci din scoarţa Pământului.
Viteză: De la câţiva centimetri pe zi până la 40 km/h.
Viteză maximă: 56 km/h
Temperatură maximă: Lava proaspătă are temperaturi între 700°C şi 1.200°C.
Victime: Este dificil de estimat numărul de decese provocate doar de scurgerile de lavă. Cele mai multe victime sunt produse de efectele adiacente ale unei erupţii vulcanice, gazele şi materiile proiectate în aer.
Lava este rocă topită (magmă de culoare roşie până la albă, care iese din străfundurile Pământului. Câteva dintre insulele lumii, de pildă Hawaii, s-au format prin acumulări treptate de lavă, depusă pe fundul mării. Viteza cu care se deplasează lava depinde de tipul de lavă, de înclinarea pantei pe care se scurge, ca şi de forma şi dimensiunile orificiului prin care iese la suprafaţă (printr-un canal îngust sau printr-o deschizătură largă. Spre deosebire de distrugerile provocate de alte fenomene naturale, distrugerile provocate de fluxul de lavă sunt definitive. Lava îngroapă totul sub tone de rocă solidificată, modificând peisajul pentru totdeauna.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Tornade
Pentru ca un vârtej - o spirală de vânt, de forma unei pâlnii - să fie clasificat drept tornadă, trebuie să fie în contact atât cu solul, cât şi cu norul de furtună de deasupra sa.
Nu există fenomen natural mai înspăimântător decât o tornadă. Twister-ele, aşa cum au ajuns să fie denumite, apar aproape fără nici un fel de avertisment, în orice moment din zi sau din noapte. De asemenea, se pot produce în orice lună a anului, în cazul în care există condiţii propice.
Pentru ca un vortex – un vârtej de aer spiralat, de forma unei pâlnii – să fie clasificat drept tornadă, trebuie să fie în contact cu solul şi cu norul de furtună de deasupra acestuia. Traseul unei tornade are rareori mai mult de 250 m, dar pâlnia poate avea şi 1,5 km lăţime.
Tornadele se produc atunci când curenţi de aer cald şi rece se ciocnesc şi creează o zonă de rotaţie, cu presiune atmosferică scăzută. Aerul dintr-un front cu presiune scăzută are tendinţa naturală de a se ridica, creând un curent ascendent puternic. Acest curent atrage aerul cald din jurul său, de la nivelul solului, făcându-l să se rotească din ce în ce mai rapid.
Intensitatea unei tornade se măsoară pe Scara Fujita:
Tornadă F1 - Vântul are viteze între 115 şi 180 km/h. Chiar şi aceste tornade pot să smulgă ţigle de pe acoperişuri şi să împingă de pe drum maşinile în mişcare.
Tornadă F2 - Vântul are viteze între 181 şi 250 km/h. Tornada poate smulge câteva acoperişuri de case şi distruge rulotele (locuinţele mobile) întâlnite în drumul său.
Tornadă F3 - Vânturi cu viteze între 251 şi 330 km/h. Sunt dezrădăcinaţi chiar şi arbori masivi, iar zidurile şi acoperişurile clădirilor solide sunt smulse precum nişte beţe de chibrit.
Tornadă F4 - Vânturi cu viteze între 331 şi 415 km/h. Locomotive şi camioane articulate de 40 tone sunt aruncate în aer ca nişte jucării.
Tornadă F5 - Vânturi cu viteze între 416 şi 510 km/h. Maşinile sunt aruncate prin aer ca nişte pietre, pe distanţe de sute de metri. Clădiri întregi pot fi desprinse de la pământ. Forţa tornadei este similară cu cea a unei bombe atomice.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Uragane
Un uragan de gradul 1 poate provoca anumite pagube în recolte, dar un uragan de gradul 5 loveşte cu alarmanta viteză de 280 km/h, ridicând în aer chiar şi obiecte foarte grele.
Unde se produc:SUA, India şi Pacificul de Vest
Număr de apariţii pe an: Aproximativ 50
Dimensiuni: Diametru între 100 km şi 1.900 km, înălţimi de până la 16 km
Viteză: Cel puţin 120 km/h
Putere: 1,6 x 10 kilowatts (de 8.000 de ori cantitatea de energie generată în Statele Unite într-o singură zi)
Viteză maximă: 280 km/h
Victime: Numărul maxim de victime înregistrat până acum în urma unui uragan a fost de 300.000, în Bangladesh, în 1970.
Uraganele se formează deasupra apelor Atlanticului. Cele care încep în Pacificul de Vest sunt numite taifunuri, iar cele din India, cicloane. Oricare ar fi denumirea sa, un uragan are întotdeauna aceleaşi caracteristici. Este o furtună de proporţii uriaşe, care arată ca o gogoaşă când este văzută de deasupra, aducând cu sine vânturi foarte puternice, tunete şi fulgere, precum şi ploi torenţiale. Un uragan de gradul 1 provoacă oarecare pagube în recolte, în timp ce un uragan de gradul 5 izbucneşte în rafale cu alarmanta viteză de 280 km/h, ridicând în aer obiecte foarte grele şi provocând distrugeri masive în calea sa.
Uraganele se formează deasupra suprafeţelor mari de ape calde, cu temperaturi de peste 26°C. Aerul cald care se ridică din ocean condensează pe măsură ce se ridică, eliberând energia latentă care formează un ciclon tropical. Taifunul tinde să fie mai puternic decât uraganul, pentru că acumulează mai multă energie în drumul său peste apele Pacificului, care este mai mare decât Atlanticul.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Cutremure
Pe lângă faptul că influenţează climatul, cutremurele distrug clădiri şi devastează oraşe.
Geologii consideră că nivelul în permanentă creştere al apei mărilor va avea implicaţii multiple, care s-ar putea dovedi chiar mai grave decât fenomenele meteorologice extreme. Greutatea suplimentară a milioane de kilometri cubi de apă riscă să aplice o presiune prea mare în punctele slabe ale scoarţei Pământului, denumită ştiinţific "litosferă".
Acest fenomen ar putea declanşa cutremure şi erupţii vulcanice de-a lungul unor falii, provocând dezastre naturale locale şi emanând în atmosferă gaze toxice şi resturi de materii. De asemenea, creşte riscul de producere a fenomenului de tsunami. Aceste valuri uriaşe sunt generate de cutremurele subacvatice şi se pot deplasa pe suprafaţa oceanelor cu viteze de până la 800 km/h. Apar fără nici un avertisment şi pot atinge înălţimi de până la 30 metri.
Geologii prevăd că vulcanul aflat în La Palma, în Insulele Canare, ar putea erupe în orice moment. Rezultatul ar fi că un mega-tsunami înalt de 500 metri ar putea să străbată Atlanticul şi să înghită porţiuni din Marea Britanie.
Fenomenul de seră este cunoscut deja la nivel mondial. Continente, ţări, ţinuturi şi comunităţi diferite pot exista la mii de kilometri distanţă, dar nimeni nu trăieşte complet izolat. Repercursiunile comportamentului iresponsabil al omului şi catastrofele naturale pe care le declanşează acesta ne vor afecta pe toţi.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Secetă
Furtunile de nisip sunt unul dintre pericolele generate de perioadele de secetă.c
La jumătatea anilor 1980, aproximativ 1 milion de persoane au murit în Etiopia din cauza foametei grave provocate de secetă.
Principala cauză a secetei este cantitatea insuficientă de ploaie, pe o perioadă îndelungată de timp. Lipsa ploii poate fi provocată de traseele pe care circulă curenţii de aer la nivel mondial, dar şi de intervenţii ale omului. Barajele şi sistemele de irigaţii pot tulbura fluxul natural al râurilor şi lacurilor, ceea ce înseamnă că în aer se ridică o cantitate insuficientă de vapori de apă, deci nu se pot forma nori de ploaie. Alţi factori care contribuie la instalarea secetei sunt temperaturile ridicate, gradul scăzut de umiditate şi vânturile puternice.
ÃŽn perioadele de secetă, vegetaţia moare şi recoltele sunt distruse, ceea ce afectează atât animalele, cât şi oamenii din regiunea respectivă. ÃŽn final, chiar dacă începe totuşi să plouă, este posibil ca solul să fie afectat de sărurile minerale în exces sau să rămână secătuit de principii nutritive, astfel încât recoltele riscă în continuare să fie afectate. Eroziunea solului poate provoca, de asemenea, probleme pe termen lung şi este important ca regiunile predispuse la secetă să aibă sisteme de irigaţii foarte bine puse la punct. Seceta severă poate genera foamete la scară mare, care provoacă moartea a mii sau chiar milioane de oameni. Există şi alte pericole care pot apărea în perioadele de secetă, de exemplu furtuni de nisip sau incendii.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
|
Ra
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
|
|
Avalanşele
Când ninge, zăpada depusă îngheaţă şi formează mai multe straturi succesive. Avalanşele se produc când aceste straturi se desprind şi se deplasează separat.
Unde se produc: În regiunile muntoase din întreaga lume
Număr de apariţii pe an: Până la l million
Viteză: 30 – 160 km/h
Viteză maximă: 400 km/h
Victime: Aproximativ 100 morţi pe an
Avalanşele se produc când o masă de zăpadă se deplasează rapid la vale, pe panta unui munte. Fenomenul poate fi superficial, când un praf de zăpadă se prelinge în jos, în cascadă, sau de mare profunzime, când porţiuni mari de zăpadă şi gheaţă se prăbuşesc la vale. Avalanşele profunde sunt cele mai periculoase, căci se deplasează cu viteze înspăimântătoare şi târăsc la vale materiale grele, de pildă stânci sau arbori.
Când zăpada se depune, îngheaţă şi formează straturi succesive. Avalanşele se produc dacă aceste straturi se separă şi se deplasează ca atare. Fenomenul poate fi produs de schimbări de temperatură, căderi masive de zăpadă sau chiar zgomote puternice. Avalanşele pot fi provocate şi de persoane care se caţără pe munte sau coboară cu schiuri ori snowboard. ÃŽn staţiunile de schi, ofiţerii însărcinaţi cu siguranţa pârtiilor analizează zilnic profilul zăpezii. ÃŽn cazul în care se descoperă condiţii favorabile producerii de avalanşe, se trece la declanşarea unor explozii controlate, care să desprindă treptat straturile de zăpadă şi gheaţă.
Avalanşele pot fi atât de puternice încât să dărâme clădiri întregi. ÃŽn localitatea Galtür din Austria, în februarie 1999, 31 persoane au fost ucise într-o avalanşă care a lovit satul cu viteza de 320 km/h.
|
|
| pus acum 18 ani |
|
