Moderat de 80Inanna, Crizzu, Neo, cuculean, gabiandreicristian, maharet, maleficus
Autor
Mesaj
Pagini: 1
naid
Moderator Inregistrat: acum 19 ani
Luna amară De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Luna amară este o formaţie de muzică rock, originară din Cluj-Napoca şi fondată în 1999 sub numele de Tanagra Noise de către Nick Fagadar (voce, chitară ) , Gheorghe Farcaş (chitară bass). La scurt timp, alţi artişti au completat trupa, elementele nou-introduse fiind remarcabile, un instrument aparte, mai rar întâlnit în muzica rock, fiind trompeta (interpretată de Mihnea Blidariu).
Debutul pe scenă a avut loc în primăvara anului 2000, după care are loc schimbarea numelui în Luna amară. Un rol important in destinul si succesul formatiei il are managerul Richard Constantinidi (Underdog Management) ce devine al saselea membru al formatiei.
În 2004 are loc lansarea primului album, Asfalt, care reuneşte piese rodate in 5 ani de concerte live, album foarte reuşit în opinia celor mai mulţi, fiind considerat \\\\\\\"un album dureros, incitant, incomod, o palmă peste obrazul prostiei tihnite\\\\\\\" (MetalFan).
2006 aduce lansarea unui nou disc de studio Loc lipsa (Roton), la realizarea caruia au fost invitati Andy Ghost (Altar), Mihai Iordache (Kumm) si Ombladon (Parazitii). Trupa concerteaza in peste 40 de cluburi si locatii open air din Romania, precum si in Olanda, Germania, Bulgaria si Turcia.
\\\\\\\"NO FUTURE\\\\\\\" - Mihnea Blidariu \\\\\\\"Mihnea Blidariu e din toate câte un pic şi Încă ceva. Pe scenă, împreună cu LUNA AMARĂ, trece cu lejeritate de la trompetă la chitară, de la chitară la microfon. În momentele de singurătate, Mihnea se aşează în faţa computerului şi scrie. Tot ce spune în cuvinte puţine în timpul concertelor, tot ce vrea să-i rămână doar sufletului său. Mihnea este o prezenţă constantă a KLUbului KLU. Poezia sa era revarsată aici în ritm de grunge sau hip-hop. Am văzut puţini poeţi care pot stârni astfel publicul. Oamenii care nu citiseră in viaţa lor poezie veneau să-l vadă, poeţi consacraţi rămâneau cu gura cascată. Mulţi erau şi iritaţi. Fiindcă pe Mihnea ca poet ori îl iubeşti ori îl urăşti. Sinceritatea lui te zguduie, sunt ca acele e-mailuri-poeme pe care le scria la internet cafe-uri şi mi le trimitea doar mie. Nici măcar el nu avea textele sale...”
