» pdf scan @stelus » arhivele contine: OCR-rtf, doc, pdf, jpg copertă » versiune (v 1.0) @alinalazar1 «
„Operă de moralist? Literatură? Filozofie? Poate că cel mai corect ar fi să numim paginile Caietelor lui Cioran jurnalul condiţiei umane. Nimeni n-a vorbit cu atâta sinceritate, cu atâta vervă și har pentru fiecare dintre noi. Niciodată inteligenţa n-a fost mai destrăbălată ca în paginile acestui Cioran în pijama, decontractat, eliberat de rigorile și eleganţa «marelui stil» din cărţile sale antume. Niciodată un necunoscut, punând pe hârtie doar pentru el cele mai necenzurate gânduri care i-au trecut prin cap, n-a reuşit să-ţi devină cel mai apropiat prieten. Nu există o altă carte pe care s-o fi recitit de-atâtea ori. O țin pe noptiera mea. Pentru că sunt convins că nimeni, în spaţiul laic al existenţei noastre, nu ne-a fost atât de aproape și nu ne-a eliberat mai eficace, dinlăuntrul singurătăţilor și spaimelor lui, de singurătățile și spaimele noastre. Dacă ar fi ştiut – când îşi rumega în acest jurnal disperările, mefienţele, dezamăgirile, apetitul şi sila de glorie, tortura plictiselii, bucuria de a trăi şi scârba de semeni – ce mulţime nesfârşită de prieteni se aduna la porţile scrisului lui!“ (Gabriel LIICEANU)
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 29.4KB
Emil Cioran a început prin a fi un gânditor torturat de sentimente şi senzaţii violente. Preocupat de problema morţii şi a suferinţei, este atras de ideea sinuciderii ca idee care ajută supravieţuirii. Tema alienării omului, temă existenţialistă prin excelenţă, prezentă la Jean-Paul Sartre sau Albert Camus, este formulată astfel, în 1932, de tânărul Cioran: "Să fie oare pentru noi existenţa un exil şi neantul o patrie?". Câteva teme mari străbat opera lui Emil Cioran: contingenţa fiinţei umane, păcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfârşitul civilizaţiei, ameninţarea Răului, refuzul consolidării prin credinţă, obsesia absolutului, viaţa ca expresie a exilului metafizic al omului etc. Cioran a fost un gânditor pasionat de istorie, pe care o cunoştea bine din vastele sale lecturi şi mai ales din autorii şi memorialiştii perioadelor de decadenţă, de unde reflecţiile marcat gnostice şi antimoderniste, oarecum în linia spengleriană, asupra destinului omului şi civilizaţiei. Atâta vreme cât a păstrat legătura cu originile şi nu s-a înstrăinat de sine, omul a rezistat. Astăzi, el este pe cale să se distrugă prin obiectivare de sine, producţie şi reproducţie irepresibilă, exces de autoanaliză, de transparenţă şi prin triumful artificialului. Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinereţe.
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 14.3KB
Tot ce am crezut în mine individuat, izolat într-o singurătate materială, fixat într-o consistenţă fizică şi determinat într-o structură rigidă, pare a se fi rezolvat într-un ritm de o seducătoare fascinaţie şi de o fluiditate insesizabilă. Cum aş putea prin cuvinte să descriu cum cresc melodiile, cum vibrează tot corpul integrat într-o universalitate de vibraţii, evoluând în sinuozităţi atrăgătoare, cu farmec de irealitate aeriană? Am pierdut în momentele de muzicalizare interioară atracţia înspre materialităţi grele, am pierdut substanţa minerală, acea împietrire care mă legă de o fatalitate cosmică, pentru a mă avânta în spaţiu cu miraje, fără a avea conştiinţa iluziei lor şi cu visuri, fără să mă doară irealitatea lor, şi nimeni nu va înţelege vraja irezistibilă a melodiilor interioare, nimeni nu va simţi exaltarea şi beatitudinea dacă nu se va bucura de această irealitate, dacă mi vă iubi visul mai mult decât o evidenţă.
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 14.3KB
„Nimic nu va putea să-mi scoată din minte că lumea asta e fructul unui zeu tenebros ce-şi prelungeşte umbră în mine, şi că misiunea mea este să duc la ultimele consecinţe blestemul ce apasă asupra lui şi a operei sale.“ (Emil CIORAN)
MENŢIUNE : Cartea a fost postată de @Stelus
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 9.1KB
Îl citesc pentru senzaţia de naufragiu pe care mi-o dă tot ce scrie. La început, îl înţelegi, apoi te învârti în cerc, după aceea eşti prins într-o vâltoare searbădă, fără să-ţi fie teamă, şi-ţi spui că ai să te duci la fund, şi realmente te duci. Nu este, totuşi, un înec adevărat - ar fi prea frumos! Urci din nou la suprafaţă, respiri, înţelegi din nou, eşti surprins să vezi că pare să spună ceva şi că înţelegi ce spune, apoi te învârti din nou în cerc, şi te duci iarăşi la fund... Toate acestea se vor profunde, şi aşa şi păr. Dar de îndată ce-ţi vii în fire, îţi dai seama că nu e decât abscons, şi că distanţa dintre adevărata profunzime şi profunzimea premeditată e la fel de considerabilă ca între o revelaţie şi o marotă .
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 9.7KB
Printre gânditorii care, ca Nietzsche sau ca Sfântul Pavel, au avut gustul şi geniul provocării, un loc de seamă îi revine lui Joseph de Maistre. Ridicând cea mai măruntă problemă la nivel de paradox şi la rang de scandal, mânuind anatema cu un amestec de cruzime şi fervoare, el avea să creeze o operă bogată în enormităţi, un sistem ce nu încetează să ne seducă şi să ne exaspereze. Amploarea şi elocvenţa înverşunărilor sale, pasiunea pusă în slujba unor cauze de nesusţinut, îndârjirea de a legitima numeroase nedreptăţi, predilecţia pentru fraza asasină fac din el un spirit lipsit de măsură, care, necatadicsind să-şi convingă adversarul, îl zdrobeşte din capul locului prin adjectiv. Convingerile lui par să respire o mare fermitate: ispitit de scepticism, el a ştiut să răspundă prin aroganţa prejudecăţilor sale, prin vehemenţa dogmatică a dispreţului său .
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 8.6KB
„De-aş conduce oşti, le-aş duce la moarte fără minciuni: fără patrie, fără ideal şi fără hoţia vreunei rasplate sau a cerului. Le-aş spune tot - şi-n primul rând ce fără preţ e viaţa şi moartea. în mod cinstit nu poţi îmbărbăta decât în numele nefirii; cum există ceva, sacrificiul, cât de mic, e paguba ireparabilă.” (Emil Cioran)
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 8.4KB
Aproape toate revelaţiile noastre le datorăm freneziei, dezechilibrului nostru împins la paroxism. Chiar şi pe Dumnezeu - în măsura în care ne trezeşte curiozitatea - îl desluşim nu înlăuntru-ne, în adâncul fiinţei, ci la limita exterioară a febrei noastre, exact în punctul în care, furia noastră înfruntând-o pe-a lui, are loc o ciocnire, o întâlnire la fel de pustiitoare şi pentru El, şi pentru noi. Lovit de blestemul inerent făptuirii, pătimaşul nu-şi forţează natura, nu-şi iese din fire decât pentru a reveni la sine cu furie, ca agresor, urmărit de faptele sale ce vin să-l pedepsească pentru a le fi provocat. Nu există operă care să nu se întoarcă împotriva autorului ei: poemul îl va strivi pe poet, sistemul pe filozof, evenimentul pe omul de acţiune. Se nimiceşte cel care, asumându-şi vocaţia şi împlinind-o, se agită înlăuntrul istoriei; se mântuieşte doar cel ce sacrifică har şi talente, pentru ca astfel, eliberat de calitatea de om, să huzurească în fiinţă. Dacă năzuiesc la un destin metafizic, cu nici un preţ nu-mi pot păstra identitatea: orice urmă a ei se cere lichidată; dacă, din contră, mă-ncumet la un rol în spaţiul istoriei, va trebui să-mi încordez resorturile lăuntrice până mă frâng împreună cu ele. Ne e fatal, întotdeauna, eul pentru care optăm: să porţi un nume înseamnă să-ţi asumi un mod precis de prăbuşire.
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 8.3KB
„Profetul meu este Durer. Cu cât meditez la perindarea veacurilor, cu atât mă conving că unica imagine capabilă să-i dezvăluie sensul este aceea a Călăreţilor Apocalipsei. Timpul nu înaintează decât strivind sub tăvălugul lui mulţimile; cei slabi vor pieri, cei tari aşijderea, şi chiar aceşti călăreţi, în afară de unul. Pentru el, pentru înfricoşata lui faima au pătimit şi au urlat veacurile. Îl văd crescând la orizont şi aud deja gemetele, chiar strigătele noastre. Iar noaptea ce ne va pogorî în oase ne va aduce nu pacea, cum a făcut-o pentru Psalmist, ci groaza. “ - Emil Cioran
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 6.9KB
„Încercat-am să înţeleg de unde vin lacrimile şi m-am oprit la sfinţi. Să fie ei responsabili de strălucirea lor amară? Cine ar şti? Se pare, însă, că lacrimile sunt urmele lor. Nu prin sfinţi au intrat ele în lume; dar fară ei nu ştiam că plângem din regretul paradisului. Aş vrea să văd o singură lacrimă înghiţită de pământ... Toate apucă, pe căi necunoscute nouă, în sus. Numai durerea precede lacrimile. Sfinţii n-au făcut altceva decât să le reabiliteze.”
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 12.2KB
„Sunt fericit doar când mă gândesc la renunţare şi mă pregătesc pentru ea. Restul e amărăciune şi zbucium. Să renunţi nu-i lucru uşor. Totuşi, ajunge să aspiri la renunţare ca să te simţi deja mai împăcat. Să aspiri la ea? Până şi simplul fapt de-a te gândi la ea îţi dă iluzia că eşti altul, iar această iluzie este o victorie, cea mai măgulitoare, dar şi cea mai amăgitoare." (E.M. Cioran)
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 9.8KB
„Întreg amarul fiinţării se evaporă la ideea că oricând e în putinţa noastră să-l curmăm, că ascundem în noi înşine imensa libertate a absenţei noastre şi că ne putem răscumpăra căderea în dureri sterpe sau în banalitate prin genialitatea negativă a sinuciderii. De n-am fi în stare să ne închipuim – şi să ne consolăm astfel – prilejul prin care ne-am face seama, actul infinit al liberării de sine, vieţuirea n-ar avea nici o scăpare din ea însăşi, iar ocna respiraţiei nici o bănuială de văzduh. Dar această idee face din fiecare dintre noi un stăpân, fără a fi totuşi slugi fiindcă n-o trecem în fapt. Să fie oare că adevăratele sinucideri sunt acelea ce nu se consumă? Având reţeta sigură a răului şi a-l purta totuşi mai departe...“ (CIORAN)
„Cioran a căutat pentru această carte un titlu frapant, promovând adverbul la demnitatea de substantiv. Nu a inventat nimic, s-ar spune la prima vedere. A dat însă nume unor încercări incompatibile cu orice idee pozitivă despre literatură şi filozofie. Este ca şi cum autorul ar fi vrut semnaleze o dată în plus că s-a despărţit de acestea, deoarece a da formă literară ori filozofică ororii nu are nici un sens: nu se poate face cultură pe seama suferinţei trăite zi de zi şi nopte de noapte." (Constantin ZAHARIA)
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 16KB
„Am scris o cărticică intitulată Silogismele amărăciunii, cuprinde lucruri insolente, am scris-o imediat după război, când eram foarte sărac şi foarte cinic. Când a apărut cartea era la puţină vreme după apariţia Tratatului de descompunere, şi prietenii mei mi-au spus: «Te-ai compromis, este insolentă, dar nu e serioasă.“ [...] După douăzeci şi cinci de ani, a apărut în ediţie de buzunar şi acum este cartea mea cea mai citită din Franţa şi Germania. Se poate prevedea destinul unui om, dar nu cel al unei cărţi.“ (Anarhie, disperare, tinereţe, interviu realizat de Lea Vergine în 1984)
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 13.4KB
În sine, orice idee este neutră, sau ar trebui să fie; dar omul o însufleţeşte, proiectându-şi în ea flacăra şi nebunia; impură, preschimbată în credinţă, ea se inserează în timp, capătă chip de eveniment: are loc astfel trecerea de la logică la epilepsie. Aşa se nasc ideologiile, doctrinele, şi farsele însângerate. Idolatri din instinct, convertim în absolut obiectele viselor şi intereselor noastre. Istoria nu este decât o defilare de false Absoluturi, o succesiune de temple înălţate unor pretexte, o înjosire a spiritului în faţa Improbabilului. Chiar când se îndepărtează de religie, omul îi rămâne aservit; străduindu-se din răsputeri să făurească simulacre de zei, el îi adoptă apoi cu febrilitate: nevoia lui de ficţiune, de mitologie triumfă împotriva evidenţei şi a ridicolului. Puterea sa de a adora este răspunzătoare de toate crimele sale: cel care iubeşte peste măsură un zeu îi constrânge şi pe ceilalţi să-l iubească, şi îi extermină dacă refuză.
[B] Emil Cioran – poza de alinalazar1, in Carti in limba romana · 13.3KB
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Caiete I, II, III » pdf scan - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1548737.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Caiete I v 1.0 --multumesc mult - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1548739.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Caiete II v 1.0 multumesc fff mult - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549294.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Caiete III v 1.0 multumesc fff mult - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549364.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Amurgul gindurilor - Humanitas - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549373.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Antologia Portretului (v 1.0) » - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549374.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Cartea amăgirilor (v 1.0) » - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549375.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Demiurgul cel rău (v 1.0) » - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549376.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Despre neajunsul de a te fi - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549377.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Eseuri - Cartea Românească (v - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549378.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Exerciţii de admiraţie (v - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549379.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Îndreptar pătimaş (v 1.0) - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549380.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Ispita de a exista (v 1.0) » pdf - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549381.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Istorie şi utopie (v 1.0) » - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549382.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Lacrimi şi sfinţi (v 1.0) - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549383.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Mărturisiri şi anateme (v - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549384.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Pe culmile disperării - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549385.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Razne (v 1.0) » arhiva contine - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549386.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Revelatiile durerii v. 1.0 » arhiva - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549387.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Schimbarea la faţă a - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549388.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Sfartecare (v 1.0) » arhiva - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549389.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Silogismele amărăciunii - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549390.jpg)
![[B] Emil Cioran - Emil Cioran - Tratat de descompunere (v 1.0) » - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_Emil_Cioran-ok_1549391.jpg)