George Topīrceanu (n. 20 martie 1886, Bucureşti - d. 7 mai 1937, Iaşi) a fost un poet, prozator, memorialist şi publicist romān, membru corespondent al Academiei Romāne din 1936. George Topīrceanu s-a născut la Bucureşti la 20 martie 1886, ca fiu al cojocarului Gheorghe Topīrceanu şi al Paraschivei, ţesătoare de covoare la azilul Doamna Elena, amāndoi originari din părţile Sibiului. Prima īncercare literară datează din timpul şcolii primare şi este primită cu răceală de colegul mituit cu o peniţă şi doi nasturi pentru a-i folosi de public. Debutează īncă din liceu, la 19 ani, publicānd primele īncercări, sub pseudonimul G. Top la revista umoristică Belgia Orientului (1904); a publicat şi la alte reviste: Duminica, Spiruharetul, Revista noastră, Revista ilustrată, Sămănătorul, Neamul romānesc literar. Poetul a decedat la 7 mai īn casa lui Demostene Botez, la Iaşi. Este īnmormāntat īn cimitirul Eternitatea, din Iaşi.
Dacă la vreo şezătoare literară apărea pe scenă Topīrceanu, sala izbucnea spontan īn aplauze. Dar nu īn aplauze reci, care manifestă o admiraţie cerebrală, ci un joc zglobiu al māinilor, mărturie de mulţumire şi plăcere... (Demostene Botez)
![[B] George Topirceanu - George Topirceanu - Minunile sfīntului Sisoe - Carti in limba romana](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/B_George_Topirceanu-ok_1509847.jpg)