Este diferit de 0, dar, cuprins intotdeauna intre 0 si 1. Sa ma uit in carte, formula se deduce... Nu am timp acum, dar ma voi ocupa se de coeficientul asta...Sau, macar incerc...
_______________________________________ Ceea ce nu te doboara, te face mai puternic!
Este diferit de 0, dar, cuprins intotdeauna intre 0 si 1. Sa ma uit in carte, formula se deduce... Nu am timp acum, dar ma voi ocupa se de coeficientul asta...Sau, macar incerc...
pai daca e asa cum zici atunci trebuie niste valori ceva..sau niste formule initiale ceva..
Forţa de frecare este direct proporţională cu forţa de apăsare normală şi depinde de natura suprafeţelor aflate īn contact printr-o constantă de material numită coeficientul de frecare. Forta de frecare = u x N. De aici rezulta ca u = forta frecare / N Cum forta de frecare = -F => u = -F/N. F, N fiind variabile ... cred ...
Forta de frecare de alunecare nu depinde de suprafaţa aparenta a corpurilor aflate in contact direct.Forta de frecare de alunecare depinde de suprafaţa reala(cu asperitati) a corpurilor aflate in contact direct.
Care este coeficientul de frecare al zaharului pe zahar?profu` ne`a spus ca sigur nu este 0 sa vad da kre stiti fizica
sigur astea nu`s toate datele problemei; profesorul nu v`a spus care e valoarei fortei cu care se trage cubul de zahar, masa lui, daca se trage cu o forta constanta sau nu, altfel nu poti afla valoarea coeficientului de frecare, ci poti scrie formula lui, dar trebuie sa stii daca se trage cu o F ct sau nu.
nu ,nu ne`a spus...adica suntem la capitolul forte si ne`a predat ne`a dat niste probleme...si acum ne`a intrebat care e coeficientul de frecare al zaharului pe zahar... roin cum ai gasit ca e cuprins intre 0 si 1?
Si eventual un unghi, daca forta de tractiune formeaza unghi cu orizontala.
Stiu sigur ca coef. de frecare este cuprins intre 0 si 1, caci asta este intervalui lui de valori...Nicidecum 9 cum spunea cineva mai sus.
Asta vroiam si eu sa intreb, care e masa bucatii de zahar, si totodata valoarea fortei de apasare normala, N.
Eu cred ca v-a aruncat problema sa vada ce argumentati voi. Daca ai tupeu si crezi ca tine, spune-i ca , ai luat doua granule de zahar si le-ai frecat pana cand ai ajuns la concluzia ca acest coeficient e cuprins intre 0 si 1. Si, mai spune ca, nu ai avut cantar cu care sa cantaresti granulele de zahar. Dar, repet, asta numa daca tine proful la glume! Altfel, ne vedem p-aici la..."doctorat", si nu stiu cat ar fi de placut pt. tine...
_______________________________________ Ceea ce nu te doboara, te face mai puternic!
Īn mod obişnuit coeficientul de fecare este subunitar, cum zice roin. Există īnsă şi excepţii, de exemplu coeficientul de frecare aparent dintre roţile de dragstere şi pistă este aproape 2. Explicaţia este că după īncălzirea roţilor cauciucul este foarte lipicios, iar pe pistă, īn urma manevrei de burnout rămāne şi acolo un strat de cauciuc lipicios.
Coeficientul nu este o constantă, depinde de natura suprafeţei şi viteza de mişcare, pentru viteze foarte mci este ceva mai mare deoarece (micro)neregularităţile suprafeţei au timp să se īntrepătrundă, motiv pentru care corpul e mai grei de urnit. La suprafeţele rugoase frecarea este mai mare decāt la cele netede. Pentru cazuri uzuale, de exemplu frecarea dintre şină şi roţile de tren, valorile coeficientului sunt date īn tabele.
Depinde şi de forma şi modul de mişcare al corpului, există frecare de alunecare şi frecare de rostogolire (de exemplu īn rulmenţi). Coeficientul de frecare de rostogolire este mult mai mic decīt cel de frecare de alunecare.
Frecarea poate fi atāt īntre corpuri solide, cāt şi fluide (determină faimoasa viscozitate), ceea ce face ca unele corpuri, ca gheaţa, deşi solidă, să se frece fluid cu corpurile cu care vine īn contact. Coeficientul de frecare fluidă īn condiţii optime (de exemplu īn lagărele marilor turbine cu abur) poate fi chiar mai mică decāt cea de rostogolire.
Fenomenele de vibraţii (de care se ocupă tribologia), deoarece depărtează periodic suprafeţele īn contact, reduc mult coeficientul de frecare - obiectele alunecă pe suprafeţe vibratoare.
Fenomenul de frecare din punct de vedere ingineresc este mult mai complex decāt cel tratat de problemele şcolare, bazate pe o formulă de descompunere simplă a forţelor.
_______________________________________ Verificati toate linkurile īnainte de a descărca! UNELE sunt expirate. CataloageFILMEromānești și TEATRUromānesc. Eu pot descărca de pe: mediafire, zippyshare, uptobox, mega. NU pot descărca de pe: depositfiles, uploaded, turbobit, letitbit.
depinde si la ce s-a referit profesorul : 2 bucatele de zahar, una sub alta, Ff ( forta de frecare)= u ( niu) x N iar in cazul tau N = G; G= m x g ( masa ori acceleratia gravitationala ; g=10 ) iar forta de frecare ar trebui sa fie : Ff= u x m x g nu cunoastem nicio data de aici.... cu exceptia acceleratiei.. iar forta de tractiune nu este data.. Ff= Ft
_______________________________________ Nu poti schimba trecutul dar iti poti nenoroci un prezent linistit ingrijorandu-te despre viitor. TRAIESTE FIECARE CLIPA! Intre sictir , femei , droguri , tigari si ignoranta exista pe balanta un cuvant ce atarna usor numit speranta!
un lucru e cert, ca se afla in intervalul (0,1), si in exercitiile de Politehnica, si in cele de Bacalaureat asa`l gasesti.
Unde şi cu cine ai făcut Politehnica ?
_______________________________________ Verificati toate linkurile īnainte de a descărca! UNELE sunt expirate. CataloageFILMEromānești și TEATRUromānesc. Eu pot descărca de pe: mediafire, zippyshare, uptobox, mega. NU pot descărca de pe: depositfiles, uploaded, turbobit, letitbit.
nu va suparati luati`o ca un compliment 
